În scenariul de bază, instituția estimează o revenire treptată a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz până în toamnă, însă avertizează că riscurile rămân ridicate. Orice escaladare a tensiunilor sau prelungire a perturbărilor ar putea împinge prețurile și mai sus, în special pe piața petrolului.

Raportul indică și o creștere generală a prețurilor materiilor prime cu 16% în acest an, alimentată nu doar de energie, ci și de scumpirea îngrășămintelor și a unor metale esențiale. Petrolul Brent ar putea ajunge la o medie de 86 de dolari pe baril, cu posibilitatea de a urca până la 115 dolari în scenarii mai pesimiste.

Efectele nu se opresc însă la energie. Economiștii avertizează asupra unui „efect de domino”: costuri mai mari la combustibili, urmate de scumpiri în agricultură și alimentație, ceea ce duce la inflație crescută și, implicit, la dobânzi mai mari. Impactul este resimțit cel mai puternic în economiile vulnerabile.

Prețurile îngrășămintelor ar putea crește cu 31%, pe fondul scumpirii accentuate a ureei, ceea ce pune presiune suplimentară pe producția agricolă. În acest context, creșterea economică globală este revizuită în scădere, în special în țările în curs de dezvoltare, unde ritmul ar putea încetini la 3,6%.

Estimările sugerează că inflația va rămâne ridicată și în economiile dezvoltate, iar combinația dintre costuri mari și creștere economică slabă ar putea complica perspectivele pentru 2026.