Articolul de mai jos a apărut în Almanahul Agenda 2025. Dacă v-a plăcut, puteți citi materiale asemănătoare în Almanahul Agenda 2026, pe care îl găsiți la tutungeriile Tabac Xpress, dar și la chioșcurile de ziare. Puteți accesa lista punctelor de difuzare AICI.

În prezent, mulţi oameni asociază Ouija cu poveşti despre fantome şi prevestiri sinistre. Cu toate acestea, în urmă cu peste un secol, era doar un joc de salon, o sursă de divertisment în casele victoriene.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, plăcile Ouija au început să fie vândute la scară largă. Oamenii de afaceri Elijah Bond şi Charles Kennard au avut ideea brevetării acesteia. Introdusă pentru prima dată în 1890 de Kennard Novelty Company drept o „minunată placă vorbitoare”, Ouija era o simplă bucată de carton, cu litere, cifre şi alte simboluri grafice. Jucătorii foloseau indicatorul pentru a obţine mesaje ca răspuns la întrebările lor.

Deşi totul părea o distracţie inocentă, rolul tablei Ouija în societate a luat o turnură mai întunecată. În decursul a 130 de ani, ea s-a transformat într-un simbol al misterului supranatural, devenind o sursă de frică şi fascinaţie totodată.

Apariţia tablei Ouija

Potrivit National Geographic, în anii 1840 Mişcarea Spiritualistă Modernă (New Age) a luat amploare, devenind un simbol al societăţii din acea perioadă. Pe atunci era la modă spiritismul, era de bonton să organizezi reuniuni la care să inviţi mediumuri, iar datul în cărţi de tarot era la ordinea zilei.

Stephanie McGuire, curator la Molly Brown House Museum, un muzeu dedicat epocii victoriene din Denver, Colorado, spune că nu e de mirare că tablele Ouija au prins atât de bine: „Acum au o conotaţie complet diferită faţă de cea pe care o aveau la început. […] Dincolo de a contacta spiritele celor dragi, exista şi această fascinaţie – «oare pot să intru în legătură cu ceva necunoscut şi să ştiu ce-mi rezervă viitorul?»”.

Mai mult decât atât, planşetele Ouija ofereau alinare într-o vreme a pierderilor şi incertitudinii. În America de după Războiul Civil, când majoritatea familiilor se confruntau cu pierderea celor dragi, „comunicarea” cu morţii era o modalitate normală, chiar necesară, de a face faţă durerii.

„Astăzi suntem foarte îndepărtaţi de noţiunea de moarte”, spune Robert Murch, un istoric şi colecţionar de Ouija. „Trăim mult mai mult, suntem mai sănătoşi şi facem tot posibilul să părem cât mai tineri. Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ţine moartea departe. Şi când faci asta, începi să te temi de ea. […] În anii 1890, plăcile de spiritism le-au oferit oamenilor posibilitatea să obţină răspunsuri la lucruri care nu aveau răspuns, le-au permis să trăiască ceva altfel imposibil de trăit”, a adăugat acesta.

Totuşi, acest context istoric poate fi greu de apreciat dintr-o perspectivă modernă, spune John Kozik, proprietarul The Talking Board Historical Society din Salem, Massachusetts. „Oamenii încearcă să privească istoria prin filtrul a ceea ce cunosc în prezent. Pentru că oamenii văd moartea diferit, văd şi Ouija diferit”, a precizat el.

Până la începutul secolului XX, Ouija cucerise deja inima publicului. Spiritualismul a avut parte de o renaştere în forţă după Primul Război Mondial, respectiv după pandemia de gripă din 1918. În anii 1920 existau deja cântece de dragoste dedicatei misterioasei „planşete vorbitoare” şi a devenit chiar şi un joc popular în rândul cuplurilor, oferindu-le îndrăgostiţilor ocazia de a se apropia şi de a-şi pune întrebări intime. Norman Rockwell, un artist cunoscut pentru desenele sale care înfăţişau viaţa americană ideală, a creat pentru prima pagină a The Saturday Evening Post (în 1920) un astfel poster cu doi tineri, care stăteau faţă în faţă, flirtând în timp ce ţineau o placă Ouija pe genunchi.

Un portal pentru forţele răului?

De-a lungul anilor, imaginea tablei Ouija s-a schimbat radical. A trecut de la un joc de societate romantic şi distractiv la unul înfricoşător, potenţial periculos. Filmele, literatura şi poveştile au legat Ouija de ideea că poate deschide un portal către lumea spiritelor, atrăgând forţele răului. În plus, în multe religii, orice formă de comunicare cu spiritele este privită ca riscantă şi chiar interzisă, ceea ce amplifică teama în rândul persoanelor credincioase.

Momentul decisiv a venit în 1973 odată cu lansarea filmului „The Exorcist”. Filmul include o scurtă scenă în care un copil se joacă cu o tablă Ouija, prin care, ulterior, ajunge să fie posedat. John Kozik spune că acesta a fost primul film care a sugerat că răul ar putea pătrunde prin tabla Ouija în oameni.

„Când vezi un film de groază inspirat de o poveste adevărată începi să crezi că lucruri de genul acesta ţi s-ar putea întâmpla şi ţie”, afirmă el.

În 1967, Ouija a depăşit Monopoly în vânzări, fiind singurul joc care a reuşit acest lucru. Peste două milioane de planşete Ouija au fost vândute în acel an, pregătind terenul pentru fenomenul care a urmat lansării filmului „The Exorcist”. Nenumăratele thrillere şi filme de groază ulterioare, precum „Witchboard”, „What Lies Beneath”, „Veronica”, „Paranormal Activity” sau „Ouija: Origin of Evil” au contribuit la consolidarea mai multor mituri despre placa folosită pentru contactarea spiritelor.

Totodată, în timp, poveştile legate de utilizarea Ouija au devenit parte din mitologia contemporană, cu numeroase relatări despre experienţe negative sau din sfera supranaturalului. Unele persoane au povestit că au experimentat evenimente inexplicabile după ce au folosit o tablă Ouija (zgomote ciudate, obiecte care se mişcă etc.), ceea ce a întărit convingerea că tabla poate aduce în lumea noastră spirite sau entităţi malefice.

Studiile arată că tabla Ouija este doar un produs al fenomenului ideomotor, în care oamenii îşi mişcă inconştient degetele. Totuşi, autosugestia şi teama pot face ca experienţele să fie percepute ca fiind supranaturale – oamenii interpretează mişcările inexplicabile ca dovezi ale prezenţei unui spirit, amplificând frica. În ciuda reputaţiei sale controversate, în ziua de astăzi, Ouija rămâne un joc popular, continuând să-i fascineze pe pasionaţii de necunoscut, de mistere şi de supranatural.