Neuroştiinţele dezleagă misterul parfumului

Mirosul si gustul sint considerate cele mai subiective simturi umane. Ele „nu se discuta“, asa cum suna replica in momentul in care sint puse in cauza preferintele pentru anumite mincaruri sau parfumuri. O echipa de cercetatori americano-israelieni a reusit sa demonstreze ca, indiferent de cultura din care venim si de „gusturile“ personale, nasurile noastre vor recepta la fel mirosurile placute si neplacute, datorita mecanismelor neurobiologice cu care sintem echipati. Descifrarea inefabilului simt olfactiv este extrem de promitatoare pentru industria parfumurilor, care, de-acum incolo, va putea anticipa stiintific raspunsurile pietei la noile combinatii de esente.
„Multi oameni cred ca perceptia lucrurilor placute este complet subiectiva, e ceva care se invata. Li se pare, de pilda, ca preferinta pentru o anumita mincare s-ar datora experientelor anterioare si specificului culinar al culturii de provenienta“, observa unul dintre coordonatorii studiului, Rehan Khan, neurobiolog la Universitatea din California, Berkeley. Citat intr-un comunicat de presa emis de universitatea americana, cercetatorul arata de ce nu crede in relativismul gusturilor. „In mare parte, lumea percepe agreabilul ori dezagreabilul la fel in orice colt al planetei, ceea ce ne spune ca aici e vorba despre o cauza moleculara“, atrage atentia Khan.
Participant la cercetarea privind bazele biologice ale preferintelor olfactive, psihologul Noam Sobel de la Institutul Weizmann din Israel spune lucrurile pe sleau: „Descoperirile noastre arata ca felul in care sesizam mirosurile este, cel putin in parte, puternic legat de activitatea cerebrala“. Astfel, desi unii au nasuri mai rafinate decit altii, „o mare parte din felul in care percepem un miros ca fiind placut sau neplacut se datoreaza ordinii efective din universul material, astfel incit putem folosi chimia pentru a prezice reactiile fata de noile mirosuri“, spune Sobel, citat in comunicatul de presa al Universitatii din Berkeley.
Daca perceptia culorilor a fost descifrata plecind de la lungimile de unda ale luminii, pina acum oamenii de stiinta nu stiau mai nimic despre structura chimica a „dulcelui“, a „floralului“ sau a „agreabilului“. Pentru a afla structura moleculara a substantelor care trezesc in nasurile noastre placere sau repulsie, cercetatorii au comparat 1.500 de proprietati fizice si chimie specifice pentru 150 de molecule, fiecare cu izul ei: dulceag, afumat, de mucegai etc. Dupa o serie de calcule statistice realizate cu ajutorul computerului, au fost detectate proprietatile chimice care influenteaza preferintele olfactive. Astfel, s-a dovedit ca placerea depinde in buna masura de masa moleculara si de densitatea electronilor. „Butanolul, o molecula densa la nivelul electronilor si structurata «in evantai», pute la fel de rau ca lemnul mucegait. In schimb, limonina, o molecula compacta, dar usoara, provoaca mireasma de lamiie“, spune Khan, citat de livescience.com.
Noile descoperiri au fost testate pe subiecti alesi din spatii culturale diferite. Nasuri americane, israeliene si musulmane au incercat pe rind 50 de odoraturi alese de oamenii de stiinta. Pornind de la structura chimica a esentelor incluse in experiment, cercetatorii au reusit sa anticipeze in 30% dintre cazuri gradul de placere sau de neplacere resimtit de subiecti.
Procentul poate sa descurajeze, insa neurobiologul Khan precizeaza ca rezultatul este foarte bun din punct de vedere statistic, date fiind diferentele culturale dintre subiecti, dar si abilitatile lor diferite in detectarea odoraturilor. Recentele descoperiri ar putea revolutiona industria parfumurilor, care se bazeaza in prezent pe raspunsul pietei si pe subiectivitatea angajatilor cu nasuri rafinate. „Vom putea folosi chimia pentru a prezice cum vor fi percepute mirosurile noilor substante, ceea ce va fi de mare ajutor pentru crearea unor noi parfumuri, al caror succes e detectat acum porndind de la costisitorul principiu al incercarii si erorii“, precizeaza Khan, citat de livescience.com.
Evolutia nasului
Invocind teoria evolutionista, specialistul in neurostiinte Rehan Kahn crede ca placerea olfactiva a aparut pentru a ne ajuta sa facem fata cu brio mediului inconjurator. De aceea, caracterul placut sau neplacut al mirosului conteaza mai mult decit diferentierea intre arome. „Oricine poate sa-ti spuna imediat daca ceva miroase bine sau rau, insa putini pot numi exact respectivul miros“, argumenteaza Khan. Discriminarea dintre mirosul placut si cel neplacut ar fi, deci, innascuta, lucru confirmat de faptul ca puii de soareci refuza instinctiv mirosul de pisica, la fel cum nou-nascutii strimba din nas la mirosul de ou stricat.

Sursa: Cotidianul