Populaţia Japoniei se vede acum nevoită să caute diverse modalităţi prin care să contracareze efectele acestui fenomen, în condiţiile în care numărul tinerilor e în scădere iar cel al persoanelor în vârstă continuă să crească.
Hiroshi Ebihara mânuieşte o maşină de găurit imensă la o fabrică de lângă Tokyo. Are 63 de ani şi ar fi putut să se pensioneze acum trei ani dar continuă să lucreze – nu fiindcă trebuie ci pentru că aşa vrea.
“Vreau să lucrez până pe la 70 de ani. Fabrica mi-a permis să muncesc până la 60 iar acum e rândul meu să-mi arăt recunoştinţa şi să muncesc pentru companie câtă vreme vor avea nevoie de mine”, spune el.
Compania, pe nume Mikon, are nevoie de el. Milioanele de japonezi care au reconstruit ţara după război au început să iasă la pensie şi nu e uşor să fie înlocuiţi. Multe firme precum Mikon îi încurajează pe angajaţi să continue munca şi după vârsta pensionării. Cel responsabili la această fabrică de angajaţii mai în vârstă este Nobonori Komoda. El însuşi are 76 de ani.
Muncitorii tineri au mai degrabă putere decât talent. Generaţia mai în vârstă e mai talentată. Deci dacă vrei cantitate, atunci ai nevoie de generaţia tânără dar pentru calitate e nevoie de cei vârstnici. Şi cred că cel mai bine e când ambele generaţii lucrează împreună.
Japonia îmbătrâneşte mai repede decât orice altă ţară din lume.
Sunt mai mulţi oameni în vârstă şi tot mai puţini tineri care să îi susţină. Utako Uhoey are 82 de ani şi spune că nu vrea să devină o povară pentru nimeni.
“Vreau să continui să trăiesc aici în apartamentul meu singură. Nu vreau să devin dependentă de fiica mea”. Utako are un dispozitiv deştept care o asigură pe fiica ei că totul e în regulă. De câte ori foloseşte fierbătorul electric, acesta trimite şi un mesaj pe telefonul mobil al fiicei.
La casa fiicei ei, aflată la mai bine de o oră depărtare, sună telefonul. Heiko Shamada verifică mesajul trimis de fierbătorul mamei ei şi-şi continuă treburile. În mesaj i se spune de câte ori a fost folosit fierbătorul şi când. Orice schimbare de la ritmul obişnuit ar fi un avertisment că sunt probleme. Heiko spune că mamei ei îi place să locuiască singură.“Nu vreau să o deranjez dar în acelaşi timp nici nu vreau să stau mereu cu grijă. Când am aflat de acest fierbător şi ce poate să facă mi s-a părut un sistem ideal”, spune Heiko Shamada.
Dar japonezii nu caută numai modalităţi de a-i îngriji pe vârstnici ci şi de a face bani prin ei. Pe plaja din Chiba s-a adunat un grup de surferi. Toţi au părul grizonat. Majoritatea au peste 60 de ani. Între ei, Ted Adagawa, trecut de 60 de ani şi care a deschis un magazin cu echipament de surfing.
“Nu mulţi oameni erau fericiţi cu slujbele pe care le aveau înainte de a se pensiona. Sunt sigur că mulţi îşi urau munca dar nu aveau de ales, trebuiau să continue. Acum, în sfârşit, cred că a sosit momentul să se bucurăm de viaţă făcând ce ne place”, spune Ted.
Această generaţie, născută după război, a fost mai mare decât următoarele şi a avut mai multă influenţă. Asta explică de ce japonezii ajunşi acum la vârste înaintate au schimbat şi schimbă în continuare societatea mult mai mult decât cei dinaintea lor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!