Barosanul e o figura. Infasurat intr-o camasa sucara si rosie sa nu-l deoache muierile pofticioase, are priviri de jar si acum la cei 52 de ani pe care-i numara. Te ia durerea de cap numai daca te uiti in ochii lui. Daca stai sa-i asculti povestea juri ca ai intrat in lumea filmelor lui Emir Kusturica.
Omul a avut viata grea. Asa zice. S-a nascut in localitatea Lipovu, judetul Dolj. El era cel mai mic dintr-o familie cu 6 copii. Din pricina saraciei nu s-a mai dus la scoala si tare i-a parut rau. A inceput sa munceasca pe langa casa, dar asta nu l-a impiedicat mai tarziu sa se reapuce de scoala, la fara frecventa insa. “Eram saraci de ne mureau si mustele pa perdele, povesteste nea Vintila. Da, sa stiti ca nu ciordeam. Tata era tafnos ca un rege. Prefera sa moara de foame decat sa ia ce nu-i al lui”.
Starostele Vintila s-a insurat de tanar cu Maria Zarzara si cu ea e si acum. Se mandreste ca e tigan si ar da orice ca lumea sa-si schimbe parerea despre semenii lui. Vintila se straduieste sa-i mai tina in frau, le mai aduce cate un manelist de soi in tabara, poate ii potoleste. O data daca ridica glasul, ai lui pleaca ochii in pamant. Fulgera si tuna cand aude ca a mai calcat vreunul pe bec si l-au luat carabinierii pe sus la sectie.
“Am venit sa fac bani si sa-i duc acasa, la copii”
In Italia a pus piciorul pentru prima data in 1991. I-a placut si n-a mai plecat. Acum are o firma de constructii si zidarie. E mare artigiano (mestesugar). “Am venit sa fac bani si sa duc acasa la Lipovu, la copii. Am acolo terenuri, case, m-am instarit”.
“Stau aici decat sa dau chirie”
Asa cum calca el printre sobolanii zglobii din tabara, pare un pasa ciocolatiu cu multi supusi in juru-i. Cand vin carabinierii, in primul rand cu el trateaza. El stie cine are sau n-are permis de “soggiorno”, acte in regula sau cine e scandalagiu. Locuieste intr-o baraca de langa margine impreuna cu Zarzara lui. “Nu va uitati ca aici stau in conditii insalubre si tremur de frig. Prefer asta decat sa dau 800 de euro chirie pe un apartament. Mai fac economie. Sunt patron de firma si un lider al comunitatii rromilor din Italia. Ma inteleg bine si cu autoritatile milaneze, mai ales acum, dupa 1 ianuarie 2007, s-au schimbat mult fata de noi”, ne-a mai spus Vintila.
Italienii au cheltuit 25 de milioane de euro cu rromii
25 de milioane de euro. Conform presei din peninsula atat i-au costat pe italieni 10 ani de convietuire alaturi de rromi. ”Nota de plata” se rezuma atat la intretinerea terenurilor, curatenie, cat si la supravegherea si integrarea copiilor in scoli (alfabetizarea). Dar in cei 25 de milioane, in vechile lire italiene insemnand vreo 50 de miliarde, 9 milioane au fost cheltuiti doar pe interventiile pentru scandaluri.
Citiți principiile noastre de moderare aici!