Filmul marchează debutul în regie al lui Akinola Davies Jr., care a scris scenariul împreună cu fratele său, Wale Davies. Producția îi are în distribuție pe Sope Dirisu, Godwin Egbo și Chibuike Marvelous Egbo, și urmărește povestea a doi băieți care străbat orașul Lagos împreună cu tatăl lor, în ziua alegerilor prezidențiale din Nigeria din 1993.

Pe măsură ce descoperă energia și agitația orașului, cei doi copii încep să înțeleagă dificultățile cu care se confruntă tatăl lor, în timp ce tensiunile politice și tulburările sociale le pun în pericol drumul spre casă.

Ideea filmului a fost dezvoltată de frații Davies timp de mai bine de un deceniu și pornește din propria lor experiență, după ce și-au pierdut tatăl la o vârstă fragedă. Povestea are loc în ziua alegerilor prezidențiale din 1993, considerate un moment de cotitură în istoria contemporană a Nigeriei. Deși rezultatele indicau victoria candidatului opoziției, scrutinul a fost anulat de regimul militar, ceea ce a declanșat proteste și o nouă perioadă de instabilitate politică.

„Umbra tatălui meu” a avut premiera mondială în secțiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes 2025, fiind primul film nigerian prezent vreodată în selecția oficială a festivalului. Producția a primit o Mențiune Specială pentru Caméra d’Or și a fost apreciată de critici, obținând ulterior mai multe nominalizări și premii internaționale.

Peter Bradshaw, de la The Guardian, spune despre film:

„ A fost odată ca niciodată în Lagos’ ar putea fi un titlu alternativ pentru acest film intens și plin de viață, văzut prin ochii unor copii, semnat de debutantul Akinola Davies Jr. Este un proiect profund personal și, în felul său (marcat de traumă), un film despre maturizare. Este o poveste emoționantă despre cum, pentru o singură zi, doi băieți ajung să descopere adevărata viață și adevărata istorie a tatălui lor, care a lipsit aproape tot timpul din viețile lor, și despre cum ajung să îl iubească și să îl înțeleagă tocmai în momentul în care îi descoperă defectele și slăbiciunile.

(…) Fiul cel mare îi spune lui Fola că mama lor le-a explicat că tatăl lor a fost absent fiindcă trebuia să câștige bani – de fapt, pentru că îi iubea. Iar Dumnezeu nu era nici El de găsit, deși îi iubea. Așadar, înseamnă că absența este o formă de iubire? Este o întrebare simplă, sfâșietoare și fără răspuns, care dă tonul acestui film captivant. Este absența iubire? Oare ajungem să simțim iubirea pentru cineva cel mai puternic tocmai atunci când este cuprins de absența supremă, cea a morții? Este un film profund, sincer și care răsplătește pe deplin atenția spectatorului”.

„Umbra tatălui meu” poate fi văzut începând de vineri, 10 iulie, în cinematografele din țară. Pentru publicul timișorean vor avea loc două proiecții la Cinema Studio: sâmbătă, 11 iulie, de la ora 19:30; și joi, 23 iulie, tot de la 19:30.