Tiparul a fost descoperit în primăvara anului 1906, de către Romulus Lugojan, în vila sa din localitatea Silagiu, județul Timiș. Piesa este realizată din bronz și păstrează, pe una dintre fețe, o matrice modelată în negativ, utilizată pentru realizarea, prin tehnica presării, a unor aplice decorative din foițe de alamă, argint sau aur.
Pe baza descoperirilor arheologice ale unor piese finite similare – precum aplicele de argint din tezaurul de la Macoviște (județul Caraș-Severin) sau cele descoperite la Sibnica, în Serbia – specialiștii interpretează acest obiect drept un tipar pentru producerea aplicelor de diademe.
Diadema era un accesoriu feminin popular în Imperiul Bizantin, având rolul de însemn distinctiv al membrilor claselor sociale înstărite. Astfel de podoabe pot fi observate și în reprezentările artistice medievale, precum portretele familiei nobilului sârb Kesar Novak, pictate pe fresca bisericii Sfânta Maria din Mali Grad, Albania.
Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Banatului, de-a lungul timpului, diadema a căpătat o semnificație simbolică mai amplă, fiind asociată nu doar cu statutul social, ci și cu ritualurile de trecere. Sub forma cununilor nupțiale și a cununilor funerare, acest obiect a intrat în tradiția creștină.
Cununile funerare sunt legate de obiceiul cunoscut sub numele de „nunta cerească”, practicat în cazul persoanelor decedate la vârste fragede, necăsătorite. În aceste situații, cununa funerară înlocuia simbolic cununa nupțială care nu fusese primită în timpul vieții.
Exponatul lunii ianuarie 2026 este prezentat în contextul cercetărilor de specialitate realizate de Zsuzsanna Kopeczny, autoarea studiului „Diadem Pressing Matrixes from the Collection of the National Museum of Banat (XIIth–XIVth c.)”, publicat în volumul Orbis Mediaevalis V (2025).
Prin acest demers, Muzeul Național al Banatului continuă să aducă în atenția publicului piese de patrimoniu cu valoare istorică și culturală excepțională, ilustrând rafinamentul artistic și complexitatea simbolică a lumii medievale.

Foto: Muzeul Național al Banatului
Citiți principiile noastre de moderare aici!