Lectii despre sanatate la locul de munca

De Delia S. Barbu
Reactualizat la:
Interviu cu dr. Theodor Haratau
Interviu cu dr. Theodor Haratau
Interviu cu dr. Theodor Hăratău, coordonator din partea Fundaţiei Romtens al proiectului “Promovarea Sănătăţii la Locul de Muncă în Regiunea Vest”.

 – Ce aduce nou în domeniul muncii acest proiect derulat în judeţele Timiş, Arad, Carş-Severin şi Hunedoara timp de doi ani şi prezentat marţi la Timişoara?

– În ultimii doi ani s-a derulat acest proiect care a fost un pic aparte faţă de alte proiecte, atât de cele finanţate pe fonduri structurale, cât şi faţă de cele pe care le derulăm noi. Proiectul a fost finanţat prin fonduri structurale, prin Axa 3, Domeniu major de intervenţie 3.2, pe Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane. Ceea ce a adus nou, şi de aceea spun că este diferit, este faptul că, pentru prima dată în România, aceste activităţi de promovare a sănătăţii la locul de muncă s-au făcut la nivel regional.

Din câte ştim noi, este pentru prima dată când, în mai multe regiuni, grupate, s-au reunit 60 de întreprinderi, 120 de manageri şi 12.000 de angajaţi, în tentativa de a implementa activităţi specifice pentru locurile de muncă. Anterior, astfel de activităţi erau sporadice, sau erau limitate la un singur judeţ, sau la o singură întreprindere, sau la un număr limitat de întreprinderi. Pentru prima dată am reuşit să culegem date de la multe întreprinderi reprezentative pentru un areal geografic suficient de mare, am reuşit să sintetizăm temele care derivau din factorii de risc existenţi la locurile de muncă şi care s-au tradus în teme pentru sesiunile de informare şi educare şi în cursuri de formare pentru manageri. Şi deci a rezultat un amalgam de cunoştinţe care, din punctul nostru de vedere, are în acest moment şi o dimensiune regională. Aceasta este marea diferenţă şi vine din modul de finanţare şi de organizare a acestor proiecte la nivel regional. O altă caracteristică interesantă a acestui proiect, şi care se adaugă la cele menţionate deja, este structura sa de tip piramidă.

Noi, în acest proiect, am considerat că trebuie să avem un număr mic de experţi locali – câte doi pe fiecare judeţ, deşi într-un final am ajuns la mai mult de opt, câţi erau iniţial programaţi, la 12 – experţi care au cunoştinţe foarte vaste în domeniul promovării sănătăţii la locul de muncă şi care lucrează în echipe combinate: medici de medicina muncii – specialişti în promovarea sănătăţii, abordând întreprinderi şi derulând activităţi în echipă. Piramida de care vă vorbesc are în vârf aceşti experţi, la mijloc are un număr de 120 de manageri de SSM şi de resurse umane care au participat la un curs de formare profesională acreditat CNFPA – în care au avut o parte teoretică şi una practică –, iar baza piramidei este formată din cei 12.000 de angajaţi. Deci, la noi, procesul de formare şi educare a început la vârf şi s-a distribuit apoi uniform către cei 12.000 de angajaţi.

În plus, aş putea să spun că este, din punctul nostru de vedere, o raritate faptul că – deşi aceste proiecte care se adresează domeniului SSM au rar parteneri externi – noi am beneficiat de experienţa unui partener pe care fundaţia noastră, fundaţia Romtens, coordonator de proiect, îl are de mult timp şi este Centrul de Cercetări în Domeniul Muncii din Dublin. Cu ajutorul celor de acolo am lucrat atât la dezvoltarea materialelor, cât şi la dezvoltarea materialelor de curs şi, mai ales, la componenta cu valoare adăugată mai mare, care a însemnat sfaturi şi consiliere dată întreprinderilor în ce priveşte politicile de promovare a sănătăţii la locul de muncă pe care le pot implementa şi ajutor în acest sens. A fost un proiect de 2 ani, care a început la 1 septembrie 2009 şi se termină la 31 august 2011.

 – Programul se opreşte aici, sau va exista o prelungire a lui, în sensul că beneficiarii mai pot păstra legătura cu formatorii?

– Din acest punct de vedere, şi n-aş vrea să mă laud, toate proiectele noastre au continuare. Adică acest proiect vine din altul. Nu ne place deloc să creăm şi să implementăm proiecte unicat într-un anumit domeniu. Noi întotdeauna ne-am axat pe un anumit domeniu şi am încercat să prelungim foarte mult activităţile, iar explicaţia este una foarte simplă.

Proiectele din domeniul nostru – promovarea sănătăţii la locul de muncă – nu au efecte dacă sunt mai scurte de doi ani. De aceea, am încercat să aducem întotdeauna proiecte noi, de multe ori către aceleaşi întreprinderi, acest lucru putând fi văzut ca favoritism, dar explicaţia este, de fapt, foarte simplă. Nu poţi să constaţi şi efecte economice pentru angajatori, pentru întreprinderi, dacă programul este prea scurt. E nevoie de timp mai mult până când, de la un nivel de informare crescut – ceea ce am obţinut noi în acest proiect – ajungi şi la schimbări de comportament.

 – Ce s-a întâmplat marţi la Timişoara?

– La Timişoara a avut loc conferinţa de informare în ce priveşte rezultatele proiectului şi de prezentare a câtorva întreprinderi, un eveniment de o zi, şi la care avem bucuria că au participat foarte mulţi dintre cei pe care i-am invitat, aproape 170 de persoane. S-a prezentat proiectul şi rezultatele lui, din perspectiva noastră, de coordonatori, dar dorim foarte mult şi ca întreprinderile să se autoprezinte. Iar sesiunile de după cea inaugurală au fost pur practice, prezentări ale experţilor din judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, prezentări ale două-trei întreprinderi din fiecare judeţ participant. Consider că a fost o bună oportunitate de a se cunoaşte între ei. Pentru că noi am avut activităţi în întreprinderi disparate, din patru judeţe, fără ca ele să se cunoască între ele. În concluzie aş dori să precizez două lucruri pe care le-am observat noi în timpul proiectului. Unu: astfel de proiecte sunt foarte necesare atât pentru întreprinderile din mediul urban, aşa cum a fost majoritatea celor cu care am lucrat în proiect, dar mai ales pentru întreprinderile din mediul rural şi ar fi foarte de dorit ca această axă de finanţare – 3.2 – care şi-a epuizat resursele alocate, să fie extinsă şi să se poată lucra din nou. Dorinţa este foarte mare, din ce am observat noi. Doi: într-adevăr dimensiunea regională dă o altă perspectivă în ce priveşte felul în care se derulează astfel de programe. Este de dorit să se poată face astfel de programe şi în viitor, pentru că impactul este mult mai mare decât la iniţiativele – pe care şi noi le-am avut în trecut – punctuale.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !


Regulament de plasare a anunturilor