În întreaga Europă, nu doar în România, tinerii se confruntă cu dificultăți în achiziționarea unei locuințe. Motivele sunt mai multe și, adesea, interconectate. Prețurile locuințelor au crescut semnificativ în multe țări europene, iar în majoritatea statelor, veniturile nu au ținut pasul cu creșterea costurilor de locuire.

Pe lângă prețurile locuințelor, utilitățile, transportul și alimentele s-au scumpit și ele, ceea ce face și mai dificilă economisirea pentru un avans la o casă. În plus, băncile au devenit mai stricte în privința criteriilor de acordare a creditelor, solicitând avansuri mai mari și având cerințe ridicate privind istoricul financiar al celor care aplică.

Situația nu este de ieri, de azi. Potrivit unui raport Eurofund, între 2012 și 2020, numărul proprietarilor de locuințe a scăzut în întreaga Uniune Europeană, cu diminuări de peste 3% în Danemarca, Cipru, Spania, Lituania, Finlanda și Bulgaria.

„Această scădere a fost determinată de faptul că tinerii adulți și cei din grupurile cu venituri mici nu își pot achiziționa o locuință, la care se adaugă un procent din ce în ce mai mare de tineri cu vârste între 20 și 29 de ani care se bazează pe închiriatul unei locuințe. […] Mulți tineri adulți nu au reușit să părăsească locuința familiei din cauza lipsei de opțiuni accesibile. Între 2010 și 2019, Spania, Croația, Italia, Cipru, Belgia, Grecia și Irlanda au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de persoane cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care locuiesc cu părinții”, arată rezumatul raportului Eurofund.

Mai puține locuințe în România

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că în prima jumătate a anului 2024 au fost finalizate aproximativ 26.000 de locuințe, cu 6.000 mai puține comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În 2023, în România au fost construite în jur de 70.900 de locuințe, ridicând numărul total de unități de locuit la aproape 10 milioane, într-un context de îmbătrânire și scădere demografică. De asemenea, datele INS arată că deși în România există aproximativ 8 milioane de familii, aproximativ 1,5 milioane de locuințe rămân neocupate, ceea ce reprezintă 16,4% din totalul locuințelor disponibile.

Și la noi, tinerii sunt cei mai afectați de această lipsă a locuințelor la prețuri accesibile, fiindu-le dificil să intre pe piața imobiliară.

INS mai spune că se observă scăderi a numărului locuințelor terminate în majoritatea regiunilor de dezvoltare: Bucureşti–Ilfov (-680 de locuinţe), Sud-Est (-669), Sud–Muntenia (-275), Centru (-264), Nord–Vest (-143), Nord–Est (-138) şi Vest (-100). Creşteri ale numărului de locuinţe terminate s-au înregistrat într-o singură regiune de dezvoltare şi anume Sud–Vest Oltenia (+97 de locuinţe).

Pe medii de rezidenţă, cele mai multe locuinţe au fost date în folosință în mediul urban (peste 56% din total). Anul acesta a scăzut numărul locuințelor realizate din fonduri private (-6386 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+ 245 de locuinţe).