Prin aceste gesturi, credincioșii își arată durerea pentru suferința Mântuitorului și se pregătesc sufletește pentru Înviere. Ziua mai poartă numele de Vinerea Sfântă, Vinerea Patimilor, Vinerea Paștelui, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă.

Mulți români au obiceiul de a ține post negru.

Este o zi în care, pe lângă rugăciune și reflecție, sunt respectate și numeroase obiceiuri populare.

La Timișoara au loc și mai multe slujbe în această zi.

Ziua Învierii se mai numește și Paști. Acest cuvânt este repetat în multe tropare ale Bisericii și aduce creștinilor bucurie duhovnicească. Așa cum spune Sfântul Grigorie Teologul, cuvântul Pasha (Paști) provine din evreiescul Fasca, litera „f” devenind „p”, iar litera „c” devenind „h”. În limba ebraică, cuvântul „Paști” înseamnă „trecere”, fiind cunoscută sărbătoarea Paștilor, în timpul căreia evreii își aminteau de trecerea minunară prin Marea Roșie. Desigur, după cum afirmă și Sfântul Grigorie Teologul, există unii care cred că Pasha provine din cuvântul „pashin” (a pătimi) și înseamnă Patima lui Hristos pentru noi, însă cea mai bună interpretare este prima.

Așa cum poporul israelit sărbătorea trecerea Mării Roșii și dobândirea libertății, la fel și Ierusalimul cel după har sărbătorește noua trecere de la moarte la viață. Aceasta este interpretarea pe care Sfântul Grigorie Teologul o dă într-o cuvântare rostită în ziua de Paști. Preluând aproape fără modificare anumite texte ale Sfântului Grigorie Teologul, Sfântul Ioan Damaschin spune că: Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm! Că din moarte la viață și de la pământ la Cer, Hristos-Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruință.

Sărbătorind Paștile, Cuviosul Iosif Vrienios, care a fost ucenic al Sfântului Grigorie Palama și îndrumător al Sfântului Marcu Evghenicul, analizează înțelesul teologic al acestui praznic împărătesc. Paștile înseamnă trecerea de la întuneric la lumină, ieșirea din Iad pe pământ, ridicarea de la pământ la Ceruri, mutarea de la moarte la viață, învierea muritorilor căzuți, rechemarea exilaților alungați din Rai, scoaterea din stricăciune a celor robiți, viața adevărată a celor credincioși, bucuria întregii lumi și cinstea Sfintei Treimi. Semnificațiile Paștilor sunt fără număr, pentru că la fel de multe sunt și fețele harului care însoțește această sărbătoare. Paștile sunt alinarea sufletelor, desfătarea gândurilor, odihna trupurilor, luminarea ochilor, dulceața rostirii, veselie, căldură, pace și bucurie.

Sătbătoarea Învierii lui Hristos are loc o dată pe an, dar mai există și Paștile din fiecare săptămână. Sfânta Liturghie și împărtășirea cu Trupul și cu Sângele lui Hristos fac posibil ca fiecare om să se împărtășească din lumina Paștilor. Sfântul Ioan Gură de Aur afirmă în acest sens că Paștile nu înseamnă post, ci jertfă și dar, înseamnă fiecare strângere laolaltă a credincioșilor, pentru că, de fiecare dată când ne adunăm la sfânta Liturghie, plinind ceea ce ne cere Biserica, puterile lui Satana sunt nimicite (Sfântul Ignatie Teoforul), iar noi dobândim simțirea că moartea a fost biruită – transmite preot iconom-stavrofor Horia Țâru.