Medicii Dorel Săndesc, Virgil Musta, Voichița Lăzureanu și foști pacienți cu Covid-19 sau reprezentanți ai mai multor instituții din oraș, printre care și jandarmi, au întors „Fila pandemiei” la Timișoara, miercuri, la ora 12, în Piața Sf. Gheorghe. Cu toții au citit cum a fost relatată în presa istorică pandemia de acum 100 și ceva de ani, când gripa spaniolă a lovit România.

„E ca un nou început, de-abia am așteptat această senzație de dezlegare, ca după un fel de post forțat, este de natură să ne bucure. Fila lansată acum trei ani, în 2018, propune o redescoperire a presei istorice, deci o relectură a felului în care Timișoara a trecut prin pandemia de gripă spaniolă cuprinsă între 1918-1920, practic e prima pandemie prin care România a trecut întreagă, după un război, Primul Război Mondial, deci pe un fond opus cumva celui din vremea Covid”, spune Tudor Crețu, directorul Bibliotecii Județene Timiș.

Participanții au redescoperit lectura publică și au citit relatările jurnaliștilor din Timișoara despre gripa spaniolă.

„Felul în care sunt dispuse scaunele reproduce simbolic formatul calendaristic al lunii mai 1920, care coincide, culmea, cu cel al lunii mai de anul acesta. Încercăm să redescoperim lectura publică, fie că e vorba de reacție pitorească, de felul în care oamenii mai făceau și mișto de boală, fie că e vorba de reacțiile medicilor, adică de felul în care se propuneau și se dezbăteau tot felul de tratamente, fie că e vorba de cifre, date, de exemplu pandemia la Becicherecu Mic, fie că e vorba de ipoteze care mai de care mai ciudate, dacă are dimensiune circulatorie acea gripă spaniolă. Arată, de fapt, felul în care s-a răzbit, felul în care s-a bâjbâit, la fel ca azi. Din punctul acesta de vedere, doar datele problemei diferă, nu problema în sine. Cu capul înveți mai degrabă dând de ceva decât gândind, uneori, cel puțin”, a mai explicat Crețu.

Lecția pandemiei: să apreciem tot ce avem

Medicii n-au văzut prea mari diferențe între pandemia de acum 100 de ani și cea de astăzi, dar spun că au învățat un lucru: cum să aprecieze tot ce au.

„Descoperim acum ceva ce am avut tendința să uităm, să apreciem tot ce avem. Iată ce extraordinar este să ne putem uita la oameni, mult timp nu mi s-a părut nimic remarcabil în asta. Cred că asta ar fi una dintre lecțiile mari pe care această încercare ne-o dă, să știm să apreciem tot ce avem, să ne bucurăm de tot, să nu ignorăm firul acela de iarbă pe care îl vedem cum crește în fisurile asfaltului, că putem să ne privim, să ne bucurăm de libertate și să ajungem din nou la profunda înțelepciune a lui Dostoievski, care a spus că oamenii sunt nefericiți pentru că nu știu că sunt fericiți. Iată, mult timp nu am știut că a sta și a ne privi înseamnă o formă de fericire. Acum știm și ne bucurăm de ea”, ne-a declarat Dorel Săndesc, șeful Secției ATI din cadrul Spitalului Județean Timișoara, care a pus accentul pe atu-ul pe care întreaga lume îl are astăzi în lupta cu un virus: vaccinul.

Unul dintre foștii pacienți care a citit din presa istorică în Piața Sf. Gheorghe din Timișoara spune că trecerea prin boală a făcut-o mai puternică.

„A fost foarte dificilă trecerea peste această boală, a fost o traumă pentru întreaga familie. Noi suntem fericiți că suntem în viață, pe când cunoscuți de-ai noștri au pierdut lupta. După boala aceasta extrem de dificilă noi am rămas mai puternici. Este o întoarcere la realitate, acum conștientizăm cât de norocoși suntem într-o zi obișnuită, în care putem să ne vedem de activitate, să ne întâlnim cu prietenii”, a spus Maria Micle.

Medicul Virgil Musta, cel care i-a obișnuit pe timișoreni și pe români cu sfaturi despre cum să se ferească de boală, a citit și el un fragment din presa istorică și crede că este nevoie de un pact social pentru reconstrucția societății.

„Cartea, pe de-o parte, a fost principala ocupație a celor care obișnuiesc să citească, în perioada de pandemie, când am avut restricții. Pe de altă parte, cartea trebuie să reprezinte un motor în pactul social prin care cu toții va trebui să reconstruim societatea noastră, care, din păcate, este foarte dezbinată în ultima perioadă. Pandemia, indiferent că s-a desfășurat acum 100 de ani, acum 200 de ani sau acum, are foarte multe elemente comune”, a precizat Musta.

editor Dan Oancia

foto: Alexandru Măciucă