De la ceramică pictată manual și ii brodate cu migală, la coșuri împletite, icoane pe lemn și sticlă, opinci, jucării și instrumente muzicale, târgul aduce laolaltă obiecte care spun povești despre satul românesc și despre ideile, năzuințele și îndemânarea celor care duc mai departe meșteșugurile.

Pentru a recrea atmosfera de altădată a unui târg tradițional, evenimentul nu se limitează la o simplă expoziție. Vizitatorii sunt invitați la ateliere de cioplire în lemn, cusut, pictură pe sticlă, pictură pe lemn sau modelat lut, dar și la spectacole folclorice cu artiști și ansambluri cunoscute. Cei mici vor avea parte de activități special gândite pentru ei, pentru a descoperi, prin joacă, valoarea obiectelor făcute manual.

Povești cioplite în lemn

Printre meșterii care vor fi prezenți la târg se numără și Dușan Novicici, un om care transformă lemnul într-un mesager al spiritualității. Lingurile sale, troițele, crucile și ouăle cioplite sunt pline de simboluri care dau de înțeles că meșteșugul depășește granițele practicității, fiind mai degrabă o formă de transmitere a înțelepciunii.

„Eu sunt meșter popular și lucrez linguri cu simboluri tradiționale. Pe lângă asta, mai fac ouă cioplite. Foarte rar găsim meșteri aici în țară care să cioplească un ou cu diverse simboluri. După cum bine știm, oul este simbolul vieții și atunci nu putem ciopli chiar orice model pe el. Mai fac troițe, cruci. Putem discuta foarte multe despre simbolistică. De exemplu, peste tot vedem romburi, dar puțină lume știe semnificația rombului, de ce se pune peste tot. Pe scurt, el reprezintă legătura dintre materie și spirit.

Noi suntem materia, iar atunci când mergem la biserică și vedem romburi pe cruce, acest lucru simbolizează spiritualitatea. Un alt exemplu este cel al șarpelui, care este paznicul casei. Iarăși, simbolul Soarelui este la fel de important; are mai multe reprezentări – unii îi spun Roata, alții Vârtejul, dar tot acolo se ajunge. Și lingura este încărcată simbolistic – ea are două componente, partea cu care mâncăm și coada. Ei bine, coada este partea spirituală, iar cea de jos, care are forma unei jumătăți de ou, este partea materială. […] Meșteșugul este plin de simboluri, dar trebuie să știm să le citim, să le interpretăm, să ne dăm seama ce vrea să ne spună meșterul prin asta”, ne-a povestit acesta.

După cum observăm, fiecare motiv are o semnificație aparte și merită înțeles. Astfel, Dușan Novicici crede că rolul meșterului nu este doar să creeze obiecte frumoase, ci și să le explice oamenilor ce se ascunde dincolo de ele.

„În ziua de astăzi, majoritatea vizitatorilor cumpără obiecte doar pentru că arată frumos, dar atunci noi trebuie să îi întrebăm ce au înțeles, ce i-a atras la ele, și trebuie să le explicăm despre ce este vorba. Avem această obligație. Dar sunt și oameni care se pricep, pasionați de tradiții și de istorie, care cunosc tainele simbolurilor. Cei mai mulți oameni nu au de unde să știe semnificația pentru că nu întâlnesc aceste informații nicăieri, nu există în școli, nu apare câte un meșter la televizor care să le explice, cum e în alte domenii.

Meșterii sunt reprezentanți ai unor zone, o promovează. De ce nu folosim și noi ca și chinezii bețe? Francezii folosesc linguri, da? Da, pentru că ei sunt cu supele. La englezi s-au folosit mai mult furculița și cuțitul pentru că bucătăria lor este bazată pe vânat. Este important să cunoaștem zonele. Meșteșugarii prezintă simboluri specifice acestora, care sunt foarte vechi, care nici nu se mai găsesc unele în cărți. Dacă nu are cine să te îndrume, e aproape imposibil de prins un meșteșug.

Poate că unii tineri copiază, din respect, pentru că au văzut la bunicii lor, la părinții lor, anumite obiecte, simboluri, dar păcat că nu sunt instruiți mai bine și informați cum trebuie pentru a pătrunde în tainele meșteșugului. Dacă nimeni nu îți arată ce trebuie să faci și cum, e foarte greu. Trebuie să cunoști cum se prelucrează lemnul, cu ce anume, trebuie să știi structura lui și materialele metalice folosite la prelucrare. La rândul lui, și metalul folosit pentru prelucrarea lemnului trebuie ascuțit, așa că trebuie să știi pietrele cu care se face asta.

Deviezi de la meșteșugul inițial, dar înveți foarte multe. Trebuie să citești și să te informezi foarte mult. Un meșteșugar trebuie să cunoască trecutul, dar nu poate rămâne în trecut, nu poate stagna, trebuie să meargă mai departe, să progreseze. El încearcă să adapteze tradiția și lucrurile din trecut pentru ziua de astăzi. Obiectele lucrate manual de meșteșugari sunt interesante și fiecare are o poveste în spate. Și atunci, dacă adunăm povești de la fiecare, ajungem la istoria și la tradiția noastră”, a mai spus Dușan Novicici.

Opincile, simbolul simplu al unor vremuri încărcate de tradiție

Între meșteșugurile rare care totuși rezistă se numără și cel al făcutului de opinci – o încălțăminte simplă, dar plină de semnificație, purtată odinioară de români, pe vremea în care nu existau malluri și nici nu se gândeau toată ziua la „shopping”. La Târgul Meșterilor Populari, acest simbol al satului românesc prinde viață prin mâinile opincarului Alexandru Ilinca, care și-a asumat misiunea de a salva de la uitare un meșteșug aproape dispărut.

„Eu promovez atât portul popular, cât și un meșteșug care e pe cale de dispariție: confecționatul opincilor. Acest meșteșug provine din moși-strămoși pentru că oamenii aveau nevoie de încălțăminte. Erau săraci și nu aveau cu ce să se încalțe. Erau doar două opțiuni: desculț sau cu opinci. Înainte, babele lucrau opinci, dar nu mai sunt, a dispărut acea generație. Vedeți lumea aceasta? Poporul care nu are tradiții, nu are nici identitate. Eu am luat decizia să duc mai departe acest meșteșug.

Am lucrat inclusiv ca și croitor în Râmnicu Vâlcea, dar în paralel aveam autorizație pentru a participa la târguri tradiționale prin țară. […] Ca în orice domeniu, este greu să te afirmi. Trebuie să muncești și să fii demn. Ca dovadă, sunt invitat la multe evenimente, ceea ce mă încurajează. Particip la ele, la târguri, la școli, în tabere, învăț copiii să lucreze. Dacă nu vezi și nu ești atent, ai impresia că e simplu, dar când te apuci, nu-i așa. […] Odată, la un târg din Craiova a venit o doamnă, mai în vârstă, de la țară, se plimba, dar nu îndrăznea să zică nimic.

La un moment dat îmi spune «Dumneata ești!». Am întrebat-o despre ce este vorba și mi-a explicat că nepoata ei avea nevoie de niște opinci și nu găseau pe nicăieri, iar fata ei i-a spus că există cineva pe internet care le arată cum se lucrează opincile – era vorba de mine. Fata ei a derulat clipurile de mai multe ori și a învățat să facă opinci. Vă dați seama, satisfacție mai mare ca asta nu poți să ai, că nu se plătește în bani, se plătește în trăiri. Eu de aceea particip la evenimente, nu pentru partea materială. Știu să lucrez și căciuli, și curele, și măști, și tolbe. Un croitor bun poate să facă multe lucruri”, spune Alexandru Ilinca.

Opincile lucrate de el au ajuns inclusiv la personalități internaționale, precum Regele Charles sau Emmanuel Macron.

„Prințul Charles, acum Rege, și președintele Franței, Emmanuel Macron, au primit opinci de la mine. Nu am fost în străinătate niciodată, deși am avut multe invitații. În schimb, când personalitățile vin în vizită, Muzeul Național al Satului «Dimitrie Gusti» este o oprire pe agenda lor. E mare, complex și plin de istorie, e un fel de România în miniatură. Eu sunt invitat ca meșter, să promovez tradiția, să vadă lumea că românii încă mai păstrează obiceiurile, să transmit un mesaj, context în care le-am dat opinci. Pe prima pagină în ziarele din Anglia a apărut de îndată cum i-am oferit aceste opinci”, a mai transmis acesta.

Program

Târgul Meșterilor Populari este deschis sâmbătă și duminică, de la ora 10:00 la ora 20:00. În ambele zile vor fi spectacole folclorice, care încep la ora 15:00 și țin până la 18:00. Participarea este gratuită.

Sâmbătă, 20 septembrie 2025, vor urca pe scenă:

• Loredana Sur
• Ionuț Duvlea
• Raluca Stanca
• Adrian Stanca,
• acompaniați de Formația Ecoul Muzical: Boban Constantinovici (acordeon), Florin Bândariu (orgă), Cornel Nicolae (sopran), Andrei Ciote (saxofon).
• Ansamblul Lighezana din Pădureni

Duminică, 21 septembrie 2025, în centrul atenției se vor afla:

• Alin Raicu
• Alexandru Oniță
• Dans solistic din Banat cu Grațiana Oros și Casian Leampăr
• Ancuța Bularcă
• Carmen Biruescu
• Florin Boita,
• acompaniați de Formația Ecoul Muzical: Iosif Kalmar (saxofon), Florin Bândariu (orgă), Danijel Paunovici (acordeon), Andrei Ciote (sopran).

Prezentatoare va fi Loredana Bândariu.

 

foto: Alexandru Ilinca/Dușan Novicici

(3561)