Până în 2025, potrivit măsurilor planificate de Primăria Timișoara, poluarea aerului ar urma să fie redusă cu 30,8 tone de particule în suspensie pe an – în scenariul de bază și 42,2 tone/an în scenariul planificat.

„Principalul indicator pentru măsurarea calității aerului îl reprezintă particulele în suspensie PM10 (mai mici de 10 micrometri). Punctul de referință este 2017, în care au existat 161,5 tone de emisii de PM10”, transmit reprezentanții municipalității.

Potrivit Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului din România, PM10 (particule de praf cu dimensiunea de minim 10 microni) sunt un tip de particule în suspensie, formate dintr-un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Acestea provin din încălzirea rezidențială, activitatea industrială, traficul rutier ș.a.m.d. Inhalarea lor afectează în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii.

„Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil”, explică specialiștii Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului.

Poluarea cu pulberi poate genera probleme respiratorii sau agrava pe cele deja existente.

La rândul lui, medicul Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeș din Timișoara, a explicat pentru Tion că „așa-numitele particule fine și extrafine (PM10 și PM2,5) ne pot afecta pe termen mediu și lung starea de sănătate pulmonară, iar în unele cazuri se poate adăuga o afectare pulmonară iremediabilă”.

În plus, poluarea cu aceste microparticule – foarte multe dintre ele care țin de smog, pulberi toxice – conțin substanțe cancerigene, iar riscul de a dezvolta o neoplazie crește la persoanele care stau în astfel de medii, comparativ cu persoanele care locuiesc în medii mai curate.

„Planul de calitate a aerului pentru PM10 în aglomerarea Timișoara perioada 2021-2025” este avizat de către Agenția pentru Protecția Mediului Timiș și de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Consilierii locali urmează să îl dezbată și voteze.

„Combaterea poluării înseamnă îmbunătățirea sănătății publice. Măsurile pe care le-am luat în ultimii doi ani au deja efecte și se văd în cifrele de la ANPM. Anul acesta am avut doar 2 depășiri de poluare cu noxe, comparativ cu 89 în 2019. Stropirea străzilor vara, curățenia extinsă, înnoirea flotei de transport public, investițiile în spații verzi, scoaterea traficului greu de tranzit de pe Stan Vidrighin sunt printre măsurile care au avut cel mai mare impact”, transmite primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Despre poluarea din Timișoara se vorbește în fiecare an. Vă reamintim că, în iunie 2021, potrivit unui clasament realizat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), calitatea aerului din Timișoara era considerată „scăzută”. Chiar și Bucureștiul se situa atunci cu patru poziții peste capitala Banatului în topul AEM.

Pe aceeași temă:

Poluarea din Timișoara, măsurată cu 16 stații noi de monitorizare a calității aerului. Fritz: Vom identifica rapid poluatorii din oraș

Plan pentru un aer mai curat în Timișoara. Primăria pune la bătaie 30.000 de euro