În ședința de marți, 16 iunie, consilierii locali din Timișoara au aprobat mult-așteptatul proiect de constituire a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Timișoara, practic, cel prin care vor putea fi duse la îndeplinire proiecte comune între municipiu și comunele alăturate.

Noul ADI ar urma să preia rolul Polului de Creștere Timișoara, o structură care, deși funcționează de mulți ani, nu a reușit să își atingă obiectivele ambițioase pentru care a fost concepută.

În primă fază, asociația va avea, pe lângă municipiul Timișoara, încă doi membri – comunele Dumbrăvița și Ghiroda. Reprezentanții primăriei sunt însă încrezători că în următoarele luni va fi extinsă lista.

„Avem deja structura asociativă metropolitană, Polul de Creștere, care «funcționează», dar este disfuncțională. Consiliul Județean Timiș, de exemplu, s-a retras din această structură de ceva vreme.

Are o formă extrem de extinsă și de nepotrivită cu problemele urbane ale Timișoarei. Sunt incluse localități mai degrabă în mediul rural. Nu mă refer la periurban. Mă refer, efectiv, la localități la 30 de kilometri de Timișoara, care au alte nevoi. Este o structură extrem de anchilozată și care funcționează extrem de dificil și de complicat, cu probleme istorice și cu un set lung de neconcordanțe, unele rămase de 10 ani.

Pentru toate proiectele cu fonduri europene este nevoie de o structură asociativă de acest gen. Intenția noastră este să o înființăm (…) pentru că Primăria Timișoara a semnat în ultimii doi ani contracte de jumătate de miliard de euro, pe diverse surse. Toate finanțările depind de această structură asociativă. (…)

Am avut discuții referitoare la această zonă metropolitană cu mai mulți primari din zona periurbană, de fapt, cam toți primarii din zona periurbană, nu doar cu cei incluși în prima fază. Aproape toată lumea își dorește să se asocieze, dar tocmai din cauza nevoilor divergente și a priorităților care tot timpul se suprapun, am agreat ca asocierea să se facă în timp.

Sper că în următoarele șase luni de zile, în cadrul acestei asociații să adere și restul comunelor care se lipesc de Timișoara și nu numai. Aici mă refer la Giroc, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata și Remetea, comunele care leagă Timișoara de principalele căi de transport. În sensul acesta, manifest toată deschiderea să facem ajustări, dacă le vedeți necesare”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Deși au pornit cu întrebări, până la urmă și consilierii locali de la AUR au votat proiectul. La fel, și liberalii, chiar fostul viceprimar Dan Diaconu, admițând urgența sub care trebuie operaționalizată noua structură. Astfel, deși a intrat doar pe ordinea de zi suplimentară, proiectul a trecut în unanimitate, cu 21 de voturi „pentru”.

Cum va funcționa Zona Metropolitană Timișoara

Potrivit statului aprobat prin proiectul de hotărâre, ADI-ul va avea sediu pe str. Episcop Augustin Pacha nr. 1, parter, SAD 10. Conducerea va fi asigurată de adunare generală, consiliu director și comisie de cenzori.

Administrarea se va face însă prin președinte, președinte al consiliului director și director general.

Deși doar Timișoara, Ghiroda și Dumbrăvița se alătură în primă fază, vor putea adera „unitățile administrativ-teritoriale, municipii, orașe și comune situate în teritoriul metropolitan al municipiului Timișoara, astfel cum acesta este delimitat în conformitate cu prevederile Legii nr. 246/2022 privind zonele metropolitane”.

Scopul asociației ar fi „dezvoltarea coerentă și durabilă a teritoriului metropolitan”, urmărind „realizarea în comun a proiectelor de interes metropolitan, furnizarea serviciilor publice și exercitarea atribuțiilor de guvernanță, având ca obiective prioritare creșterea calității vieții, a competitivității economice și a atractivității investiționale, precum și implementarea politicilor de dezvoltare teritorială”. ADI-ul are și patru obiective generale:

• reducerea disparităților economice, sociale și regionale prin consolidarea legăturilor urban-rural și centru-periferie;
• creșterea competitivității economice și a capacității regiunilor de a prospera într-o economie globală;
• creșterea coerenței actului administrativ și asigurarea unei mai bune guvernări locale;
• asigurarea și îmbunătățirea accesului tuturor cetățenilor la servicii de interes general.

Printre atribuții vor fi elaborarea de politici fiscale, gestionarea serviciilor publice, adoptarea de diferite strategii și planuri, elaborarea de documentații tehnico-economice pentru proiecte de interes metropolitan, dar membrii ar putea oferi și servicii în comun, de exemplu, în privința taxelor și impozitelor, stării civile, urbanismului sau activităților de control.

În primă fază, patrimoniul asociației este de 1.000 de lei, contribuție a Primăriei Timișoara, dar ulterior fiecare membru va trebui să contribuie anual cu 10 lei/locuitor. Sunt luate în calcul, momentan, datele Institutului Național de Statistică de la 1 ianuarie 2026. De exemplu, Timișoara este trecută cu o populație de 292.819 de locuitori; Dumbrăvița – cu 23.629; iar Ghiroda – cu 10.144. Tot în funcție de aceste cifre se distribuie voturile în adunări.

Teoretic, primăria are deja și o listă cu localitățile care ar putea intra ulterior în ADI Zona Metropolitană Timișoara. Ar fi 9 în „coroana 1” și 18 în „coroana 2”, în principiu, cele care au făcut parte și din Polul de Creștere Timișoara.

UAT-uri – Coroana 1:

1. Comuna Dudeștii Noi – zona de nord-vest
2. Comuna Dumbrăvița – zona de nord
3. Comuna Ghiroda – zona de est
4. Comuna Giroc – zona de sud
5. Comuna Moșnița Nouă – zona de sud-est
6. Comuna Săcălaz – zona de vest
7. Comuna Șag – zona de sud
8. Comuna Sânandrei – zona de nord
9. Comuna Sânmihaiu Român – zona de sud-vest

UAT-uri – Coroana a 2-a:

1. Comuna Becicherecu Mic – zona de nord-vest
2. Comuna Bucovăț – zona de est
3. Comuna Cărpiniș – zona de vest
4. Comuna Cenei – zona de sud-vest
5. Comuna Chevereșu Mare – zona de sud-est
6. Comuna Fibiș – zona de nord-est
7. Comuna Giarmata – zona de nord-est
8. Comuna Mașloc – zona de nord-est
9. Comuna Orțișoara – zona de nord
10. Comuna Pădureni – zona de sud
11. Comuna Parța – zona de sud
12. Comuna Peciu Nou – zona de sud-vest
13. Comuna Pișchia – zona de nord-est
14. Comuna Remetea Mare – zona de est
15. Comuna Sacoșu Turcesc – zona de sud-est
16. Comuna Satchinez – zona de nord-vest
17. Comuna Uivar – zona de vest
18. Comuna Variaș – zona de nord-vest

Statutul noului ADI poate fi consultat integral AICI.

Vă amintim, Polul de Creștere Timișoara trebuia să fie mecanismul prin care Primăria Timișoara și comunele din zonă ar fi implementat proiecte comune, în primul rând definind o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), necesară câștigării de finanțări. Pentru că asocierea nu era eficientă și pentru a nu pierde fonduri, municipalitatea a preluat pe cont propriu documentația, integrând aici și proiecte ale comunelor alăturate, dar și ale Consiliului Județean Timiș.