“România – a 7-a Putere Economică a Europei – un Proiect”, este numele conferinţei susţinute de mai mulţi membri ai ALDE, vineri, la Universitatea de Vest Timişoara. Preşedintele formaţiunii a încercat să demonstreze că România poate deveni o entitate cu putere semnificativă în Europa, dar aceasta înseamnă o schimbare totală a societăţii, a mediului politic, academic sau social.

„România ocupă ultimul loc în Europa la toate capitolele, aceasta chiar dacă are resurse. Nouă ne lipseşte capacitatea de a face un nou plan de ţară în care trebuie agrenate toate instituţiile statului, ale mediului academic, a societăţii”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Timişoara. Conform preşedintelui Senatului, o creştere a puterii României în Europa nu ar însemna o supraperformanţă a ţării, ci doar ar duce-o acolo unde este locul.

Unul dintre cele mai importante puncte în discuţia lui Tăriceanu a fost Constituţia, una care a trebui schimbată din temelii, spune acesta.

„Activitatea constituţională are sădit în sine conflictul instituţional. Între instituţiile României există dispute permanente. Trebuie să fie un echilibru între puterile statului, un exemplu al puterii prea mari este cea juridică. România este considerată o republică parlamentară, dar ca şi realitate se duce către una prezidenţială. Preşedintele încearcă să devină şi prim-ministru şi ministru de resort. El vrea să aibă guvernul lui. De 25 de ani aici există o funcţionare proastă, preşedintele provine dintr-un partid, ajută acel partid, vrea guvernul lui. În acest moment este de gândit o nouă Constituţie, una care să fie orientată spre o democraţie pură, una europeană, fie o Monarhie Constituţională, în care monarhul să decidă pe aceste probleme, este o persoană independentă”, a declarat Tăriceanu.

O altă problemă care trebuie discutată, mai spune acesta, este cea a regionalizării: „Administraţia trebuie să fie una eficientă, chiar dacă înseamnă birocraţie. Proiectul reformei administraţiei, a dezvoltării acesteia pe regiuni, a fost înmormântat. Am întrebat de ce s-a dorit această reformă, în sensul regionalizării şi mi s-a spus că prin aceasta se doreşte o mai bună absorbţie a fondurilor europene. E o prostie! Trebuie făcut mult mai mult, ca decizia să fie acolo, în teritoriu”, a mai declarat Tăriceanu.

El a oferit ca exemplu bun Germania federală, acolo unde landurile s-a dezvoltat independent, având autonomie în stabilirea taxelor sau a politicilor economice.

O altă problemă la care România trebuie să se gândească serios este cea a resurselor, spune Tăriceanu.

„Toată lumea crede că resursele naturale sunt cele mai importante în dezvoltarea României. Nu, este o greşeală. Cea mai importantă este resursa umană. Suntem noi competitivi în acest moment în Europa? Putem face faţă pe piaţă? Cu încredere spun că nu, resursa umană trebuie dezvoltată. Dar, din păcate, tinerii preferă să meargă să muncească ceva decât să studieze”, a mai declarat preşedintele Senatului.

El spune că Israelul este cel mai bun exemplu în acest sens. Nu dispune de absolut nicio resursă naturală, până și apa este acolo o resursă extrem de valoroasă, dar a avut o dezvoltare fantastică exact din dezvoltarea tehnologică sau financiară.