Arheologii de la Universitatea de Vest Timișoara ar fi finalizat cercetarea arheologică pe șantierul Centrului Cultural Mărășești, spun reprezentanții primăriei. Au săpat numai în jumătate din curte, unde urmează să fie amenajat un lift, și au găsit acolo rămășițele unei locuințe destul de mari, o stradă și un grajd. Strada s-a păstrat în condiții bune la data descoperirii și a fost demontată după documentarea științifică, a reieșit după un control al Direcției Județene pentru Cultură Timiș (DJC).

„Demontarea acestei structuri arheologice s-a făcut în absența unei consultări prealabile a DJC Timiș. Lemnul arheologic descoperit se află depozitat parțial în încăperile situate pe latura sudică a imobilului (partea superioară a străzii turcești). Substrucția străzii compusă din grinzi masive și stâlpi de susținere se află depozitată în curtea interioară a imobilului, acoperită cu folie. Deși lemnul arheologic și alte materii organice (piețe, țesături etc) se păstrează bine în solul mlăștinos al Timișoarei, după extragerea lor din contextul arheologic, în contact cu aerul, artefactele respective se degradează accelerat, pe măsura pierderii conținutului de apă”, se arată într-o adresă trimisă de Direcția Județeană pentru Cultură Timiș primăriei și arheologilor de la Universitatea de Vest care au lucrat acolo.

Strada otomană, „unicat național”

Fără doar și poate, strada otomană este cea mai importantă descoperire arheologică de pe șantier, spun cei de la DJC, care au solicitat „luarea urgentă a măsurilor de conservare-restaurare necesare pentru conservarea părții superioare a străzii”, pentru că „în absența acestor măsuri urgențe, lemnul arheologic se va distruge iremediabil”.

„Menționăm că păstrarea și restaurarea acestor artefacte arheologice din perioada otomană ar constitui un unicat național care și-ar găsi cu ușurință locul în Muzeul Cetății Timișoara preconizat a fi realizat pe acest amplasament. Amintim Primăriei Timișoara că DJC Timiș a susținut acest demers în anul 2016 considerând la acel moment că înființarea acestui muzeu este mai mult decât oportună, în condițiile în care principalul muzeu de istorie al orașului este închis din anul 2006”, mai scrie în adresa Direcției pentru Cultură Timiș, înregistrată în 7 iunie.

DJC a mai cerut, printre altele, prelungirea autorizației de cercetare arheologică și „casetarea și surprinderea în întregime a complexului arheologic surprins pe latura sud-vestică a săpăturii arheologice (posibilă locuință otomană), în măsura încadrării în clauzele contractului (perioadă de timp alocată cercetării).

„Unicatul național”, dacă va fi păstrat, nu-și va putea găsi locul prea curând în Muzeul Cetății Timișoara, pentru că noua administrație a orașului vrea să schimbe proiectul de la Centrul Cultural Mărășești și să scoată viitorul muzeu al de acolo.

„Acolo vrem să facem un muzeu al minorităților, și din motive conceptuale cumva, că asta se potrivește cu restul centrului, dar și din motive practice. Nu există, de fapt, nimic pentru Muzeul Cetății. Mai mult decât o idee nu există. Pentru centrul minorităților am început să lucrăm cu minoritățile, ca ei să ne ajute, să vină fiecare, inclusiv cu exponate, cu idei. Vrem să avem și acolo un concept colaborativ, pentru că nu credem fezabil ca într-un singur an să facem de la zero un muzeu bun despre Timișoara”, ne spunea recent primarul Timișoarei.

Cum poate fi pusă în valoare strada otomană

Ce poate însemna, de fapt, „luarea urgentă a măsurilor de conservare-restaurare necesare pentru conservarea părții superioare a străzii” cerută de DJC Timiș?

„Trebuie păstrat, mai ales că este dintr-o perioadă din care nu mai avem multe lucruri, Muzeul Cetății ar trebui să fie un spațiu public în care pot fi văzute semnele civilizațiilor care au succedat în Timișoara. Există un proiect de punere în valoare a vestigiilor, conform raportului de cercetare arheologică se propune punerea în valoare. Cum se pune în valoare vine în urma unui proiect, pe care trebuie să-l facă beneficiarul (primăria – n.r.), care trebuie să caute oameni atestați pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice”, ne-a explicat Sorin Predescu, directorul DJC Timiș.

Ar fi două variante pentru conservarea-restaurarea „unicatului național” descoperit la Timișoara: marcarea contururilor vestigiilor, așa cum s-a procedat în Piața Libertății sau punerea lor în valoare astfel încât să fie vizibile, care ar presupune mai multe costuri.

„Proiectul va spune care este cea mai bună variantă, dar opinia noastră este că ar trebui să fie vizibile”, ne-a mai spus Predescu.

Primăria trebuie să vină cu proiect

Primăria și specialiștii pe care ar trebui să-i contracteze ar trebui să decidă ce se întâmplă cu strada otomană considerată atât de importantă de la viitorul centru cultural din centrul orașului. Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, spune că se poartă deja discuții pentru a vedea ce se întâmplă cu artefactele de pe Mărășești.

„Ele intră în patrimoniul național, nu primăria se ocupă de ele. Noi putem să vorbim de o modificare de proiect care să impună punerea în valoare. Nu implică doar costuri suplimentare, ci și timp, pentru că descărcarea este foarte anevoioasă. Descărcarea arheologică s-a finalizat, a fost aprobată de comisia națională, vom reîncepe lucrările. Discutăm cu UVT, care a făcut descărcarea arheologică, cu proiectantul și constructorul, să vedem exact cum punem în valoare elementele care au fost scoase din sol. S-au descoperit fundația unei case și o stradă”, ne-a declarat Lațcău.

Un an de șantier „poticnit”

Până la găsirea unei soluții, edilul spune că muncitorii ar putea reveni pe șantier. Numai că cercetarea arheologică s-a făcut doar pe jumătate din curte. Lucrările la viitorul Centru Cultural Mărășești au început în vara anului 2020. Primăria Timișoara a predat amplasamentul în 16 iunie, către firma Constructim, care s-a angajat că face lucrarea cu 21,1 milioane de lei cu tot cu TVA, echivalentul a 4,2 milioane de euro. S-a lucrat cât s-a lucrat acolo, în funcție și de cum a plătit primăria, dar de ceva timp e pauză pe șantier. Deși e pauză, reprezentanții primăriei s-au lăudat cu proiectul care avansează în ritm de melc mai multor oficialități, cum ar fi ministrului Dezvoltării sau ambasadorului Franței în România.

Potrivit documentației, fosta clinică de dermatologie va fi consolidată, iar în curtea interioară vor fi instalate patru ascensoare panoramice. Vor fi igienizate și modernizate toate spațiile interioare și vor fi făcute „lucrări de arhitectură la fațadele exterioare și interioare adiacente curții și a relației urbanistice a acestora cu pietonala Mărășești”. Corpul E va fi demolat, dar va fi păstrat subsolul, iar curtea interioară va fi amenajată pentru desfășurarea de evenimente culturale.

Planul era ca centrele culturale francez și german să funcționeze la primul etaj și în pod, la parter și demisol să fie un centru cultural polivalent care „va coordona întreaga activitate culturală a Timișoarei, inclusiv evenimentele legate de Timișoara Capitală Culturală Europeană”. Conform fostei administrații, centrul polivalent ar trebui să cuprindă și Centrul de Proiecte al primăriei, un centru de informare culturală, unul de relații culturale internaționale, o galerie de artă și alte spații funcționale. Acolo era prevăzut să funcționeze și Muzeul Cetății, tot la demisol și parter. Lucrările ar trebui să fie gata în doi ani de la semnarea ordinului de începere.

editor Amalia Kui

Pe aceeași temă:

FOTO. Descoperiri arheologice pe șantierul Centrului Cultural Mărășești. S-au găsit o locuință, un grajd și o stradă

Muzeul Cetății rămâne un proiect important, dar nu pentru Centrul Cultural Mărășești. Se face altădată