Proiectul a pornit de la ideea unui „tram-train” între Reșița și Timișoara, fiind implicați patru parteneri: primăriile celor două municipii și consiliile județene Timiș și Caraș-Severin. În urma consultărilor și cu CFR, a fost inclus și sectorul Voiteni – Stamora Moravița – frontieră. Marți și miercuri, consilierii locali din Timișoara, respectiv cei județeni din Timiș au aprobat studiul de fezabilitate (SF).

Odată cu aprobarea studiului de fezabilitate, au fost aprobate și întocmirea documentației tehnice pentru achiziția proiectului tehnic și a execuției lucrărilor și întocmirea documentației în vederea obținerii finanțării proiectului. Aceasta, după cum rezultă din titlul hotărârii, ar trebui să fie „în cadrul PNRR sau prin orice alt program de finanțare din ciclul financiar 2021-2027”.

Rezerve, șanse mai mari și șanse mai mici

Din discuțiile din plenul Consiliului Local Timișoara pe marginea proiectului, a reieșit că prin PNRR este foarte puțin probabilă obținerea unei finanțări, iar pentru o parte a proiectului este mai puțin probabilă obținerea oricărui tip de finanțare, în timp ce cealaltă „are șanse mari” să fi eligibilă pe Programul Transport.

A deschis discuțiile liberalul Dan Diaconu care a întrebat „ce șanse mai acordăm – dacă mai acordăm – acestui proiect și cam pe ce finanțare s-ar putea mula”. În opinia sa „e foarte, foarte târziu”, proiectul fiind doar în faza de SF.

„Puneți o întrebare dificilă. Eu dau șanse, dar sunt rezervat, ca să zic așa, în privința șanselor și a posibilității de a accesa finanțarea. Suntem și un pic nemulțumiți că liderul de proiect nu a inclus Primăria Timișoara în anumite soluții tehnice care intră pe raza UAT Timișoara pe proiectul respectiv. Aici vorbim de linia de cale ferată de la Timișoara la Moravița. Dincolo de asta, noi susținem, dar eu sunt rezervat în momentul ăsta cu privire la șansele ca acest proiect, unu, să obțină finanțare și, doi, să ajungă în execuție.

Nu (Diaconu a intervenit și întrebat dacă proiectul este pe lista PNRR – n.r.), este pe o listă pe PT, Programul Transport, pe cale ferată șansa ca culoarul Timișoara – Moravița să fie finanțat pe fonduri europene este foarte mare, dar șansa ca ciotul Voiteni Reșița să primească și el finanțare este destul de redus”, a răspuns viceprimarul Ruben Lațcău.

„În același timp, știm cu astfel de proiecte că întotdeauna sunt oportunități. Nu știu alte proiecte poate eșuează și e bine să ai ceva în sertar. Da, pe PNRR e puțin probabil”, a completat și primarul Dominic Fritz.

Despre proiect

Vă amintim, proiectul este evaluat la 4,2 miliarde de lei, cu TVA, adică peste 800 de milioane de euro. Acesta este împărțit în două tronsoane:

• Componenta A: Timișoara Nord – Stamora Moravița – Frontieră (58 km) propusă pentru finanțare în cadrul Programului Transporturi (PT) 2021 – 2027, o investiție în valoare de aproximativ 2,1 miliarde de lei, fără TVA (2,5 miliarde, cu TVA);
• Componenta B: Reșița Nord – Voiteni (59 km) propusă pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat și/sau alte surse legal constituite, o investiție de 1,4 miliarde de lei, fără TVA (1,7 miliarde, cu TVA).

Pe primul tronson, ar fi de nevoie de: creșterea vitezei maxime de circulație la 120 km/h pentru trenurile de călători, iar pentru trenurile de marfă la 80 km/h; modernizarea a nouă stații/ halte/puncte de mișcare; reabilitarea a 23 de treceri la nivel, 21 poduri și 19 podețe.

Pentru cel de-al doilea, de creșterea vitezei maxime de circulație la 120 km/h pentru trenurile de călători, iar pentru trenurile de marfă la 80 km/h; modernizarea a 12 stații/ halte/puncte de mișcare; reabilitarea a 35 de treceri la nivel, 12 poduri și 119 podețe.

Acordul între Primăria Timișoara, Primăria Reșița, Consiliului Județean Timiș și Consiliul Județean Caraș-Severin a fost semnat pe 1 decembrie 2020, fiind vizată inițial doar ideea unui „train-tram” între cele două reședințe de județ. Ulterior, după consultările cu CFR, s-au inclus în același proiect și celelalte porțiuni. CFR a acordat aviz pozitiv propunerilor din studiul de fezabilitate încă din februarie 2024.