Recent, reabilitarea bulevardului Cetății a fost onorată printr-o inaugurare făcută odată cu repunerea în circulație a tramvaielor 4 și 7 până la bucla de pe Torontalului. Încă de atunci, au fost câteva declarații ale primarului Dominic Fritz care au încins spiritele. Pe scurt, acesta a ținut să îi mulțumească, dintre predecesorii săi, doar lui Gheorghe Ciuhandu, nu și lui Nicolae Robu.

„Uneori mi se reproșează că nu recunosc și contribuția predecesorului meu la investițiile din Timișoara. De aceea, vreau să spun un mare mulțumesc domnului primar Ciuhandu care în 2009, în decembrie, a votat în consiliul local studiul de fezabilitate pentru acest proiect și mă bucur că, aproape 15 ani mai târziu, putem să și călătorim pe acest bulevard reabilitat atât pe carosabil, cât și cu tramvaiul”, a spus Fritz, duminică, la momentul inaugurării noii linii de tramvai.

La festivitate au fost și câțiva simpatizanți ai fostului primar Robu, echipați cu pancarte, dar care au fost dispersați de Poliția Locală. Au urmat, în următoarele două zile, câteva replici date direct de Robu sau de alți fani de-ai săi pe Facebook și în alte medii. În dimineața zilei de marți, a venit și un comunicat de presă trimis de USR Timiș, atribuit filialei locale din Timișoara.

Ce spun USR Timișoara și Dominic Fritz?

Pe scurt, cei de la USR Timișoara spun că au remis presei comunicatul pentru a „clarifica proiectul de modernizare a Bulevardului Cetății, revendicat public de fostul primar Nicolae Robu”.

„Primii pași pentru Reabilitarea Bulevardului Cetății au fost făcuți, la sfârșitul anului 2009, de Administrația condusă de Gheorghe Ciuhandu, odată cu aprobarea HCL-476/15.12.2009. Timp de 10 ani, dosarul s-a umplut de praf în sertarele primăriei. A fost scos în anul electoral 2020, când a fost organizată licitația. Cu 14 zile înainte de alegeri, într-un exercițiu de imagine, Nicolae Robu, însoțit de reprezentanți ai primăriei și cei ai firmei câștigătoare, preda amplasamentul constructorului. La data predării amplasamentului, «proiectul meu» nu avea proiect tehnic”, se arată în comunicatul în cauză.

În continuare, useriștii mai punctează că administrația Fritz a emis, în 2022, ordinul de începere a lucrărilor și că acesta „a fost momentul în care Nicolae Robu a început să împrăștie în spațiul public ideea că reabilitarea Bulevardului Cetății este proiectul său”. „Așadar, Reabilitarea Bulevardului Cetății nu este proiectul lui Nicolae Robu!”, se încheie comunicatul de presă al USR Timișoara.

Reacția lui Nicolae Robu

Contactat telefonic de Tion pentru a oferi o replică la acuzele care i se aduc în legătură cu proiectul de pe Cetății, fostul primar Nicolae Robu, deja pregătit pe subiect, ne-a spus că „el lasă documentele să vorbească”, trimițându-ne, în schimb, o replică scrisă:

„1. Eu nu mi-am însușit niciodată meritele nimănui. Am spus mereu cinstit, ce-am preluat de la alții și ce-am făcut eu și pentru absolut orice, eu îmi fac susținerile cu documente oficiale, nu cu vorbe propagandistice de factură comunisto-fascistoidă;

2. ⁠În cazul «Bd Cetății», studiul de fezabilitate propriu-zis, care a stat la baza cererii de finanțare și a proiectului tehnic cu detaliile de execuție, deci, a investiției propriu-zise, a fost declanșat de administrația Robu, în februarie 2019, prin STPT și aprobat în CL în februarie 2020, așa cum se poate vedea în documentul atașat;

3. ⁠Ce exista de pe vremea administrației Ciuhandu – și este meritul ei că a fost preocupată de această zonă tematică, departe de mine să nu-i recunosc meritele – sunt un numar de studii privind mai multe tronsoane de linii de tramvai, inclusiv Bd Cetății;

4. ⁠Lucrările propriu-zise la Bd Cetății s-au efectuat pe baza licitației organizată de administrația Robu și a contractului semnat în urma ei cu firma PORR;

5. Instalarea administrației Fritz în locul administrației Robu a avut drept urmări exclusiv: îngustarea benzilor auto; pierderea unui nr de locuri de parcare; lățirea fără sens a trotuarelor și a pistelor de biciclete – a ultimelor: fără ca stimații bicicliști, oameni raționali, să solicite asta, ei înțelegând realitățile din teren –; gestionarea execrabilă a lucrărilor propriu-zise, pe tot parcursul lor, cu crearea de disconfort și haos în oraș și cu ieșirea penibilă din termen, la o lucrare atât de simplă, pe o lungime de doar 1.5 Km; pierderea finanțabilității pe fonduri europene POR 2014-2020 (decalat în România la 2017-2023), obținută de administrația Robu din fonduri de rezervă (obținerea unei alte finanțări europene nu umple minusul ratării fondurilor POR menționate, ea luând bani care în mod normal ar fi trebuit să servească alte proiecte.

Concluzie: administrația Fritz = administrația ZERO PROIECTE, până la capăt!”, ne-a spus Nicolae Robu.

Alături de acest text, fostul primar ne-a trimis și un document, referatul de aprobare aferent HCL 68/2020 „privind aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul «Reabilitare linii de tramvai și modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timișoara – traseul 4 – B-dul Cetății”, document de altfel disponibil și pe site-ul primăriei, la secțiunea aferentă hotărârilor de consiliu local.

Moștenirea de la Ciuhandu, un alt subiect

În comunicatul de presă al celor de la USR Timișoara se vorbea și despre „greaua moștenire” pe care Robu ar fi acuzat-o la momentul preluării mandatului de la predecesorul său, Gheorghe Ciuhandu.

„Nu este singurul proiect pe care Nicolae Robu l-a moștenit de la administrația Ciuhandu, căruia nu i-a mulțumit și nici măcar menționat numele. Robu s-a plâns în nenumărate rânduri de «greaua moștenire» a lui Gheorghe Ciuhandu. Chiar și la șase ani după ce obținuse primul mandat.

Gheorghe Ciuhandu i-a lăsat lui Nicolae Robu o moștenire de «doar» 37 de proiecte cu finanțare europeană. Dintre acestea, cele mai importante sunt pasajul Michelangelo; reabilitarea Centrului istoric; reabilitarea malurilor canalului Bega, extinderea rețelei de firobus în Dumbrăvița și Ghiroda, modernizarea Maternității de pe str. Odobescu (a inclus și dotarea cu aparatură), modernizarea și echiparea liceelor C.D. Loga, Nikolaus Lenau și J.L. Calderon. Conform declarațiilor date de Gheorghe Ciuhandu, valoarea totală a proiectelor primite de Nicolae Robu a fost de peste 170.000.000 euro.

La toate acestea, trebuie adăugat Planul Urbanistic General, început tot de Administrația Ciuhandu, abandonat de Administrația Robu și finalizat de Administrația Fritz”, scriau cei de la USR Timișoara.

În replică, Nicolae Robu ne-a spus că va pregăti, în viitor, un text asemănător și pentru aceste acuzații. Totuși, întrebat ce crede despre faptul că useriștii consideră că „nu i-a mulțumit lui Ciuhandu” ne-a spus câteva vorbe și pe acest subiect.

„Pentru ce să îi mulțumesc (domnului Ciuhandu)? Pentru ce a făcut i-am mulțumit. Despre Piața Iosefin, am spus de nenumărate ori, că a fost în blocaj – deși într-o stare avansată – nici nu m-am lăudat cu ea. Eu am fost corect. Am spus exact în ce stadiu am preluat proiectele. Ce a făcut dânsul – ce am făcut eu. În rest, sunt bazaconii useriste. (…) Cu domnul Ciuhandu eu nu am nimic, am recunoscut ce a fost meritul lui. Voi prezenta o situație și cu proiectele moștenite. Domnul Ciuhandu, care chiar a fost în echipa de campanie a domnului Fritz, a lansat niște afirmații neadevărate”, a spus, pentru Tion, fostul primar Nicolae Robu.

Istoricul investiției, pe scurt

Proiectul de modernizare a bulevardului Cetății a prevăzut amenajarea a 1,57 de kilometri de linie dublă de tramvai, a 25.800 de metri pătrați de carosabil (câte două benzi pe sens), a 12.300 de metri pătrați de trotuare, a 3.600 de metri pătrați de piste de biciclete (pe ambele sensuri), a 20.500 de metri pătrați de spațiu verde și a zece stații de tramvai.

Ce este clar pentru toată lumea este că licitația pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor a fost lansată în mai 2020. După două luni a fost anunțat câștigătorul, iar după altele două a fost semnat și contractul. Valoarea estimată la momentul lansării licitației era de 18,6 milioane de euro, cu TVA. Aceasta a scăzut la 17,2 milioane de euro în urma procedurii, iar pentru acest preț a și fost semnat contractul cu Porr Construct și celelalte firme asociate, în septembrie 2020. Termenul era de 36 de luni: șase pentru proiectare și 30 pentru execuție. A urmat, după câteva zile, vizita pe viitorul șantier, „predarea de amplasament” din comunicatul USR Timișoara.

Au venit și alegerile locale, iar din noiembrie 2020 și-a intrat în rol noua administrație. Aceasta a impus câteva modificări proiectului, lucru care a făcut ca șantierul să fie deschis de abia spre finalul lunii iunie 2021, deci cu vreo trei luni întârziere. Ulterior, au fost operate mai multe actualizări de preț – lucru care s-a întâmplat pentru mai toate proiectele în desfășurare, din cauza evoluției prețurilor –, iar până la urmă s-a ajuns la o valoare totală de 22,1 milioane de euro, la momentul finalizării. În decembrie 2023, primăria reușise să obțină o finanțare europeană prin noul Program Regional Vest 2021 – 2027, care să acopere 66 dintre cele 110 milioane de lei cheltuite.

Nu la fel de clar, dacă ne luăm după contrele dintre actualul și fostul primar, este ce s-a întâmplat anterior, cu studiul de fezabilitate. În 2009, în timpul administrației Ciuhandu, fusese aprobat un prim studiu de fezabilitate. Despre acesta se vorbește și în anexele hotărârii de consiliu local (disponibile AICI) invocate de Robu. Însă nu în referatul de aprobare, documentul pe care ni l-a trimis fostul primar, ci în raportul de specialitate. Se motivează, mai abstract ce-i drept, și de ce a fost nevoie de unul nou.

„Studiul de fezabilitate întocmit de SC Iprotim SA a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 476/15.12.2009. Din anul 2009 și până în prezent (14 februarie 2020, data la care a fost semnat documentul – n.r.), au intervenit mai multe situații, cum ar fi rata inflației, modificarea cotei TVA și modificările legislative, care au determinat întocmirea unui nou studiu de fezabilitate.

Din experiențele anterioare, s-a constatat necesitatea reabilitării în concordanță atât a liniilor cale de rulare a tramvaiului, cât și a drumurilor aferente și obiectivelor din imediata vecinătate a acestora, într-un tot unitar, din acest punct de vedere prezentul studiu de fezabilitate fiind mult mai complex și mai amplu decât cel aprobat prin HCL nr. 476/15.12.2009”, se arată în raportul de specialitate.

Noul studiu de fezabilitate fusese realizat de SC HENTZA BUSINESS SRL pentru SC Societatea de Transport Public Timișoara SA (STPT), pentru o sumă de aproape 180.000 de lei, TVA inclus. Societatea din urmă i-l donase primăriei, consilierii locali aprobând acest lucru prin HCL 109/2019 (poate fi consultat AICI), „în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional (2014 – 2020 – n.r.)”. La semnarea contractului de finanțare pe acest program nu s-a mai ajuns, ci a fost nevoie de următorul exercițiu financiar european.