Potrivit rectorului UVT, studiul, realizat pe baza răspunsurilor a peste 45.000 de participanți din 35 de țări, dintre care peste 27.000 de studenți și peste 18.000 de cadre didactice, arată că adoptarea inteligenței artificiale de către studenți a avut loc într-un ritm mai rapid decât adaptarea instituțiilor de învățământ superior.

AI este utilizată tot mai mult de studenți

Datele raportului indică faptul că 61% dintre studenți spun că folosirea instrumentelor AI le reduce timpul alocat activităților repetitive, permițându-le să se concentreze mai mult asupra analizei și înțelegerii ideilor. Totodată, aproape o treime afirmă că au început să abordeze sarcini mai complexe datorită acestor tehnologii.

În același timp, cercetarea evidențiază și riscuri asociate utilizării excesive a inteligenței artificiale. Un student din cinci spune că întâmpină dificultăți în rezolvarea unor probleme fără sprijinul AI, iar un procent similar consideră că reține mai puține informații deoarece se bazează pe aceste instrumente.

De asemenea, aproximativ două treimi dintre studenți sunt preocupați că utilizarea inteligenței artificiale generative poate transforma procesul de învățare într-unul superficial, îngrijorare împărtășită și de majoritatea cadrelor didactice.

Integrarea în procesul de predare rămâne limitată

Raportul mai arată că integrarea inteligenței artificiale generative în activitatea didactică rămâne limitată. Doar 15% dintre studenți spun că aceasta este utilizată în majoritatea disciplinelor, iar numai 5% dintre cei care au avut contact cu astfel de instrumente consideră că acestea le-au schimbat în mod semnificativ modul de învățare.

Potrivit datelor analizate, doar 29% dintre studenți consideră că profesorii sunt suficient de pregătiți pentru a-i îndruma în utilizarea AI, deși aproape două treimi dintre cadrele didactice au participat deja la programe de formare în acest domeniu.

„Nu este suficient să organizăm workshopuri despre prompt engineering sau despre funcționalitățile ChatGPT. Profesorii au nevoie de competențe pedagogice specifice: Cum redesenezi evaluarea într-o lume în care AI poate genera răspunsuri în câteva secunde? Cum stimulezi gândirea critică? Cum proiectezi activități care valorifică AI fără a încuraja dependența? Aceste întrebări devin mult mai importante decât simpla utilizare tehnică a instrumentelor”, explică rectorul UVT.

Provocări privind evaluarea și piața muncii

În plus, aproximativ 60% dintre studenți sunt preocupați de utilizarea inteligenței artificiale pentru obținerea unor avantaje incorecte în evaluări, aspect care, potrivit raportului, evidențiază necesitatea unor reguli clare privind folosirea acestor tehnologii în mediul universitar.

Raportul evidențiază și o diferență între competențele dezvoltate în universități și cerințele pieței muncii. Doar 28% dintre studenți consideră că evaluările universitare reflectă tipul de activități pe care le vor întâlni într-un mediu profesional influențat de inteligența artificială, iar 41% se tem că dezvoltarea AI va reduce oportunitățile de angajare în domeniul lor.

„În ansamblu, raportul transmite un mesaj care depășește discuția despre tehnologie. Provocarea universităților nu este adoptarea inteligenței artificiale, ci regândirea educației într-un context în care accesul la informație nu mai reprezintă un avantaj competitiv. Avantajul va aparține celor care vor reuși să dezvolte competențe umane greu de automatizat: gândirea critică, creativitatea, judecata profesională, colaborarea și învățarea continuă.

Pentru universitățile românești, acesta poate fi un moment de oportunitate. Sistemul nostru nu este încă atât de rigid încât să nu poată fi schimbat, dar nici suficient de pregătit încât să considere că problema este rezolvată.

Investițiile în alfabetizarea AI a cadrelor didactice, în redesignul evaluării, în politici instituționale clare și în dezvoltarea competențelor viitorului ar putea face diferența între universități care doar folosesc inteligența artificială și universități care pregătesc cu adevărat absolvenți pentru era inteligenței artificiale”, concluzionează rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea.