Spiritul civic şi nemulţumirea faţă de modul de abordare a problemelor românilor din străinătate l-au făcut pe şeful Universităţii de Vest Timişoara, Marilen Pirtea, să reacţioneze. O face la adresa mediului politic, indiferent de culoarea acestuia, dar și la adresa societăţii româneşti în general

„Nemulțumirea mea se îndreptă spre decidentul român care în 25 de ani nu a făcut decât să încălzească un scaun și să fie plătit pentru a răspunde la telefon cu „Da, șefu’…”. Vă recunoașteți voi, aceia la care mă refer, în aceste rânduri”, spune Pirtea.

Pentru a prezenta dimensiunea şi influenţa diasporei româneşti, rectorul UVT aminteşte de influenţa românilor din străinătate asupra alegerilor prezidenţiale.

„Ne aflăm la aproape un an din momentul în care diaspora românească a făcut o nouă revoluție, una prin care ne-a arătat drumul pe care trebuie să-l urmăm. Însă, mai important decât orice, ne-a arătat că trăiește, este activă și îi pasă de ceea ce se întâmplă în țară. Acela era momentul în care decidentul de care vorbeam mai sus trebuia să sară din scaun și să inițieze proiecte prin care statul român să beneficieze de o bogăție imensă aflată dincolo de granițe, diaspora noastră”, mai scrie Pirtea.

Reacţia profesorului universitar vine după vizita efectuată de acesta la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanţii României în cadrul instituţiilor europene. Deşi nu o spune direct, Pirtea vorbeşte despre „capra vecinului” şi despre posibila invidie a unor instituţii similare ale UVT: „De asemenea, universitatea a fost prima instituție de învățământ superior din România care a instituit o reprezentare permanentă la Parlamentul European, la începutul acestui an. Aș fi preferat să nu fim primii sau singurii din țară cu o asemenea strategie. Spun asta în contextul în care ar trebui să trecem peste acea concepție care îi pune gând rău „caprei vecinului”. Suntem mai câștigați dacă vecinul nostru este unul puternic și poate dezvolta întreaga comunitate în jurul lui. Ne-ar fi tuturor mai bine și am activa într-un sistem mai sănătos dacă importanța diasporei ar fi conștientizată la scară largă”.

Marilen Pirtea spune că în urma discuţiilor cu tinerii angajaţi în structurile europene de la Bruxelles, a aflat că aceştia se simt uitaţi de ţară şi că ideile lor nu ajung acolo unde ar trebui, fiind „blocate” de decidenţii cu gândire învechită, care consideră că pe ei nu îi învaţă nimeni. O influenţă benefică asupra societăţii româneşti ar putea avea românii aleși în parlamente ale țărilor UE, în consilii regionale și locale sau în instituții naționale și internaționale de importanță majoră. Aceștia trebuie implicați direct în jurul unor proiecte comune, fiecare pe domeniile de competență, mai spune Pirtea.

„Un prim pas înainte ar fi formarea de compartimente specializate, în toate ministerele, consiliile județene și locale, care să aibă ca scop identificarea românilor de peste graniță, pozițiile lor în diferite foruri decizionale și modul în care aceștia ar putea contribui la crearea unor noi proiecte comune sau la îndeplinirea obiectivelor noastre ca țară, fie că vorbim de educație, infrastructură, sănătate, justiție sau alte domenii”, conform lui Pirtea.

Acesta propune ca statul să valorifice această resursă – tinerii din diaspora – acolo unde este ea.

„Putem spune cu o oarecare siguranță că nu îi vom repatria prea curând, iar țara nu are momentan capacitatea să-și mențină tinerii acasă. Propun ca statul să valorifice această resursă de acolo de unde ea se află, dar pentru un asemenea demers trebuie să știm și să ne dorim mai mult decât „Da, șefu’…”., se încheie scrisoarea deschisă redactată de rectorul Universităţii de Vest Timişoara.