În cazul Pieței Libertății, arhitectul Radu Mihăilescu, unul dintre arhitecţii care se ocupă de proiectul de reabilitare a zonei Cetate, a prezentat două propuneri de amenajare care presupun integrarea vestigiilor arheologice.
„În Piaţa Libertăţii se vor folosi cărămidă dublu presată şi pavele de andezit (…), s-a suplimentat mult numărul de arbori. În timpul săpăturilor s-au descoperit ruinele fostei băi turceşti. Datorită faptului că în Libertăţii s-a descoperit baia, iar în Sfântul Gheorghe moscheea, am considerat necesar să le păstrăm şi să le integrăm în amenajarea propusă. O primă variantă pe care am avut-o pentru a integra descoperirile în Piaţa Libertăţii ar fi ca pe o suprafaţă de circa 300 de metri pătraţi, de formă circulară, ca să se poată integra uşor în desenul propus, să scufundăm pardoseala pieţii cu circa 50 de centimetri, astfel încât să poată fi prezentat un fragment din zidurile descoperite. Acestea ar urma să fie conservate, impermeabilizate pentru a nu fi afectate de condiţiile meteorologice. Impermeabilizarea înseamnă tratarea cu nişte substanţe care pot să închidă porii materialului. Pardoseala acestei suprafeţe ar urma să fie realizată dintr-un alt material. O altă varianta de integrare a ruinelor ar fi să nu se mai producă denivelarea pe zona respectivă, ci construcţiile descoperite să fie marcate în pavaj printr-un alt material, de altă culoare, care ar urma să prezintă tot ce s-a descoperit în urma cercetărilor. Proiectul este în lucru şi se face împreună cu echipa de arheologi, astfel încât soluţia aleasă să mulţumească pe toată lumea. Eu am propus ca ruinele să fie descoperite”, a explicat Mihăilescu.
Arhitectul implicat în proiect ar opta pentru prima variantă prezentată.
„Ar fi o suprafaţă de 300 de metri, scufundată cam la fostul nivel de călcare, astfel încât să poată fi prezentate ruinele şi sa fie integrate în proiectul iniţial. Iniţial, piaţa a fost tratată ca una exclusiv pietonală, s-a dorit recuperarea spaţialităţii baroce pe care o are. Acest lucru era cumva deranjat de desenul circulaţiilor pietonale, care au preluat direcţia tramvaiului ce circula prin această piaţă până la sfârşitului anului 1980. S-a operat o modificare radicală, s-au desfiinţat zonele carosabile şi zonele de circulaţie pietonală, totul este la acelaşi nivel. Cele patru fronturi ale pieţei sunt unificate de această pardoseală. Este făcută în unde concentrice pentru a accentua prezenţa dominantă a monumentului baroc (…) Eu aş opta pentru prima varianta, respectiv pentru prezentarea zidurilor, dar e de găsit o soluţie pentru conservarea materialului arheologic. După ce o perioadă îndelungată au fost îngropate ruinele, schimbarea mediului le va degrada”, a adăugat Mihăilescu.
Amfiteatru în Piaţa Sfântul Gheorghe
În Piaţa Sfântul Gheorghe, cei implicaţi în proiect propun amenajarea unui amfiteatru unde să poată fi organizate diferite evenimente.
„În cazul Pieţei Sf. Gheorghe este o cu totul altă abordare. Piaţa Sf. Gheorghe constituie, la nivelul oraşului vechi, un fel de vestibul de intrare în acest ţesut istoric al oraşului, asta resimte pietonul. Am încercat să extind suprafaţă tradiţională a pieţei până spre latura de nord. În zona vechiului scuar am propus realizarea unui amfiteatru, un spaţiu destinat pentru diferite evenimente urbane. Vor fi câte patru şi cinci gradene în această zonă. Fundaţiile bisericii vor fi integrate în acest amfiteatru. Proiectarea necesită o abordare mai complicată decât în cazul Pieţei Libertăţii”, a afirmat arhitectul Radu Mihăilescu.
Șantierul arheologic din Piața Sf. Gheorghe s-a deschis în decembrie şi urmează să se încheie. Echipa prof. dr. Florin Drașovean a scos la lumină zidurile bisericii iezuite și pe cele ale moscheii Sultanului Învingător. Moscheea a avut arondat un cimitir din care au fost cercetate numeroase morminte, toate din perioada otomană. Sub nivelul de construire al moscheii au fost descoperite două niveluri de case din lemn care aparțin de Timișoara pre-otomană, începând cu secolul XIV, din care s-au scos la lumină numeroase obiecte medievale. De asemenea, au fost descoperite două apeducte, unul de dinainte de cucerirea otomană.
Vestigii istorice ar putea fi expuse şi în subteran
Proiectul de reabilitare a spaţiilor din centrul istoric al Timişoarei trebuie finalizat până în iulie 2015. În proiect sunt cuprinse patru pieţe publice şi zece străzi din Cetate.
Primarul Nicolae Robu a declarat că le-a cerut specialiştilor să vină cu cele mai bune soluţii pentru integrarea vestigiilor arheologice descoperite în proiectul de reabilitare a zonei Cetate. Edilul spune că nimic nu este bătut în cuie şi, acolo unde situaţia o impune, se va trece la reproiectare.
„Cuvântul de ordine aici este să nu ne scape valorificarea a nimic din ceea ce descoperim important, interesant, din istoria noastră. Am cerut şi cer să găsim cele mai inspirate modalităţi de punere în valoare a ceea ce găsim interesant pentru că ar fi dorit ca punerea aceasta în valoare să se facă şi cât mai spectaculos, pentru a face acest centru istoric al nostru, în urma reabilitărilor, cât mai atractiv pentru noi timişorenii şi pentru vizitatori. Sigur că avem şi colaborarea arhitecţilor, cu care vom stabili modul de punere în valoare. Acolo unde se va preta să avem o porţiune de stradă, de exemplu, care în loc de pavaj să aibă sticlă sau material transparent, care să lase să se vadă ceva în subsol – vom face astfel, cu un iluminat adecvat. Acolo unde se consideră că nu merită – specialiştii fac aceste consideraţii – şi că anumite lucruri descoperite trebuie mai degrabă duse în muzeu sau expuse într-un alt loc, cum ar fi de exemplu Piaţa Sf. Gheorghe, care în mod categoric va deveni o piaţă spectaculoasă, vom face astfel. Nimic nu e bătut în cuie aici. În funcţie de ce se descoperă şi de părerile emise se va trece la reproiectare, pentru că proiectul, evident, a fost făcut pe anumite ipoteze, iar acum, în urma descoperirilor, în mult locuri trebuie făcută o nouă proiectare”, a declarat Robu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!