La sfârşitul anului 2011, Direcţia Generală pentru Protecţia Copiilor a identificat un număr de 83. 000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, dintre care 1.705 sunt din Timiş. Din numărul total, 3. 600 de copii beneficiază de măsuri de protecţie specială, cei mai mulţi aflându-se în grija rudelor până la gradul IV, ori în centre de plasament. Pentru întâmpinarea nevoilor acestora, Fundaţia Soros România a organizat recent audierea publică “Efectele migraţiei asupra copiilor rămaşi acasă”, iar recomandările lor sunt numeroase. Conform specialiştilor, psihologii, consilierii, dar şi profesorii elevilor trebuie să efectueze vizite la domiciliul acestora, mai ales în cazul elevilor care se află în grija unor persoane care nu vin la sedinţele cu părinţii şi nu se implică în activităţile şcolare. În plus, specialiştii spun că „asistentul social trebuie să fie liant între diferite instituţii active în comunitate: grădiniţă, şcoală, poliţie locală, inspectorate şcolare, servicu sanitar, alte servicii ale primăriei, ONG-uri, companii, dar şi actor activ în relaţia cu persoana în îngrijirea căreia rămâne copilul. Monitorizarea copiilor trebuie să fie flexibilă, în funcţie de necesităţile acestora”. Problema este că, deşi specialiştii constată şi recomandă măsurile necesare pentru rezolvarea problemei, atunci când ele trebuie aplicate, la nivel local primarii fie nu au fonduri suficiente, fie nu au posibilitatea de a angaja specialiştii necesari pentru a se ocupa de probleme.
Profesorii, in vizita la elevii ai caror parinti sunt plecati
Implicarea şcolii în procesul de identificare a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, semnarea unui contract educaţional cu unitatea de învăţământ de către persoana care va îngriji copilul sunt doar câteva dintre posibilele soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei copiilor rămaşi acasă în urma migraţie părinţilor. În Timiş, numărul lor ajunge la aproape 1.705.
Citiți principiile noastre de moderare aici!