Comuna Bârna, situată la aprox. 80 km de Timișoara, de care aparțin satele Bârna (reședința), Botești, Botinești, Drinova, Jurești, Pogănești și Sărăzani, se dezvoltă încet-încet. Printre cele mai importante proiecte se numără asfaltarea și modernizarea drumurilor, dezvoltarea rețelei de apă-canal și extinderea rețelei de gaz. Primarul Ovidiu-Nicolae Ignatoni, aflat la primul mandat în această funcție, ne-a oferit mai multe detalii despre ele.

„Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Gaz Est, din care fac parte 12 UAT-uri, printre care și Bârna, a reușit să obțină o finanțare de 60 de milioane de lei (n.r. – echivalentul a 12 milioane de euro), prin Programul Național de Investiții «Anghel Saligny», pentru extinderea rețelei de gaz în mai multe localități din estul județului. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte pentru noi.

În plus, ne luptăm foarte mult să semnăm contracte de finanțare pentru alte două proiecte pe «Anghel Saligny». Unul se referă la asfaltarea și modernizarea a aprox. 1,6 km de străzi în localitățile Pogănești, Bârna și Botești. Prin acest proiect, dacă am face aceste lucrări, toate drumurile comunale ar fi asfaltate.

Al doilea proiect, unde ni s-au cerut clarificări, pe care le-am depus la minister, este cel pentru rețeaua de apă-canal. Avem o rețea de aducțiune apă din Bârna în Pogănești, unde nu este apă de vreo 4 ani. Până atunci, de urgență, o să încercăm să facem un foraj în Pogănești. […] Problema este că în zonă, pânza freatică conține apă carbogazoasă, cu un conținut foarte mare de fier și dioxid de carbon, ceea ce o face potrivită mai degrabă pentru uz menajer decât ca apă potabilă. Totuși, având în vedere că nu e apă la rețea, încercăm să vedem ce se poate face. Prioritatea noastră este să semnăm contractele de finanțare, atât pentru apă-canal, cât și pentru străzi”, a transmis primarul Ovidiu-Nicolae Ignatoni.

Siguranță publică și echipamente pentru gospodăria comunală

Un alt proiect important constă în montarea unor camere de supraveghere în punctele cheie ale comunei. De asemenea, prin Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Țara Făgetului”, comuna a obținut finanțare pentru achiziționarea unui buldoexcavator.

„Un proiect al fostei administrații, pentru care am semnat recent contractul de execuție, este cel prin care vom monta camere de supraveghere, la fiecare intrare și ieșire din localitate și în localitățile mai mari, în zonele în care se impune – în apropierea școlilor, bisericilor etc. Valoarea totală e undeva la 100.000 de euro. Urmează să dăm ordinul de începere a lucrărilor.

Mai există un proiect început tot de fosta administrație, prin GAL «Țara Făgetului», pentru care noi am semnat contractul. Am reușit să obținem finanțarea pentru a achiziționa un buldoexcavator pentru situații de urgență, pe care îl vom folosi și pentru întreținerea a tot ceea ce ține de domeniul public, de gospodăria comunală. Urmează să demarăm procedurile de achiziție. Avem o cofinanțare importantă aici, de aproximativ 300.00 de lei din bugetul local”, a specificat edilul.

Probleme cadastrale și soluții

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă administrația locală este legată de fondul funciar. Primăria însă lucrează la colaborarea cu firme specializate, de topometrie, pentru a finaliza procesele de cadastru, astfel încât localnicii să poată primi titlurile de proprietate.

„Cele mai mari provocări cu care ne confruntăm țin de fondul funciar și de cadastru. Avem destule situații care nu sunt finalizate. După ce vom avea bugetul, vom aduce un specialist topograf, pentru a încerca să mai scriem procese verbale și ulterior titluri de proprietate. Este o provocare, însă și o ambiție de-a mea să văd o soluționare, deși, probabil, nu vom reuși să rezolvăm totul în acest mandat. Am primit o finanțare de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Oficiul de Cadastru, prin care avem două contracte de prestări servicii cu două firme de topometrie, pentru cinci localități.

Unul dintre contracte include și ceea ce a rămas din extravilan plus două localități, Drinova și Bârna, unde urmează efectiv să ne apucăm de măsurători, să închidem extravilanul și să rezolvăm situația juridică. […] Să vă dau doar un exemplu: în anii ´60-´70, mulți oameni au venit aici din Maramureș. Și-au cumpărat case aici, însă legea nu le dădea voie să facă contracte de vânzare-cumpărare pentru terenuri. La case s-au putut face acte la notar, dar pentru terenurile aferente au existat doar înțelegeri, întrucât ele erau luate de comuniști în anii aceia”, a povestit edilul, oferind un exemplu de cum s-a ajuns în situația actuală.

Planuri de viitor

Administrația locală din Bârna își propune să continue dezvoltarea comunei prin atragerea de finanțări pentru proiecte esențiale.

„Mai vrem să amenajăm locuri de joacă, măcar în 3-4 localități, pentru că nu avem niciunul. Dacă am putea face și un teren de fotbal ar fi perfect. Poate reușim să găsim o sursă de finanțare și pentru o sală de sport – acestea s-ar număra printre priorități”, a declarat Ovidiu-Nicolae Ignatoni.

În paralel, administrația locală are în plan și actualizarea Planului Urbanistic General (PUG). Primarul comunei Bârna consideră că, pe termen lung, zona trebuie să fie pregătită pentru o eventuală creștere a populației, în contextul în care Timișoara și localitățile din apropierea ei devin tot mai aglomerate.

„Vrem să îi sprijinim și pe cetățenii care au lucrat dincolo și au investit la noi în comună, vrem să le oferim condiții, să fie apă, canalizare, șosele – pentru că distanța față de Timișoara este mare. Vrem să venim în întâmpinarea lor.

Un alt plan de viitor este actualizarea PUG-ului – încercăm să ne ocupăm și de asta întrucât ultima dată a fost actualizat prin anii 2000. Zona din jurul Timișoarei a devenit mai înghesuită; eu cred că la un moment dat oamenii nu vor mai avea loc nici acolo, se vor simți sufocați și vor căuta locuri liniștite – așa că noi trebuie să fim pregătiți, să avem ce să le putem oferi. […]

Cele mai mari beneficii sunt acolo unde reușim să obținem finanțări – fie că sunt fonduri europene, fie că sunt prin programe naționale. Ați văzut ce se întâmplă la nivel de țară, că situația financiară nu este prea prielnică, dar încercăm să facem cât mai multe și să obținem cât mai mulți bani pentru dezvoltarea comunei”, a conchis Ovidiu-Nicolae Ignatoni.