În Timișoara există 14.500 de imobile istorice, potrivit ultimelor numărători, însă în ultimii opt ani, susține candidatul USR/PLUS, patrimoniul timișorean a fost abandonat de municipalitate.

„În ultima sută de ani, patrimoniul timișorean a fost abandonat. Nu cred că își imagina nimeni după Revoluție că distrugerile din timpul lui Ceaușescu vor continua. Și mai rău: retrocedări ilegale, înstrăinarea clădirilor istorice către clanuri interlope, dezinteres total până la ruinare, cum am văzut, de exemplu, la Casa Muhle. Din păcate, domnul Robu nu a învățat nimic din Sibiu, de la un primar de acolo pe nume Klaus Iohannis, care a reușit să aducă Sibiul cu tot cu patrimoniu pe harta culturală a Europei și a reabilitat tot orașul istoric, până la ultima piatră. Dacă nu primește domnul Robu îndrumare de la noi, de la cetățeni, măcar de la Klaus Iohannis ar trebui să primească. Din păcate, chiar dacă există modele, domnul Robu crede că le știe pe toate”, a declarat Fritz.

El și-a pus, retoric, câteva întrebări: De ce nu funcționează de opt ani programul de reabilitare al primăriei și de ce s-au finanțat exact zero clădiri? De ce nu există niciun birou în primărie care să se ocupe de clădirile istorice? De ce nici măcar la sediul PNL din Piața Unirii nu se muncește? De ce nu se muncește la clădirea Lenau? De ce s-a dat jos schela de la Colegiul Tehnic de Vest și clădirea e tot în paragină? De ce imobilele din Piața Libertății, unde clădirile de pe trei laturi aparțin statului, încă este nereabilitată și singura clădire reabilitată e Casa cu atlanți, care e privată? De ce se laudă primarul cu reabilitarea centrului istoric, un proiect primit la cheie de la fosta administrație, dar nu a continuat acest proiect, așa cum era prevăzut, cu Cetate II?

„Acești opt ani din administrația Robu sunt opt ani pierduți, un eșec! Ce doare cel mai mult este că nici măcar clădirile din proprietatea primăriei nu sunt administrate așa cum trebuie. Primăria Timișoara este o frână pentru reabilitarea clădirilor istorice”, a concluzionat Fritz.

El a dat ca exemplu apartamentele din imobilele istorice care aparțin Primăriei Timișoara, însă municipalitatea refuză să contribuie la fondul de reparații și apoi amendează restul proprietarilor pentru că neglijează imobilul respectiv.

„Este o situație total absurdă”, spune Fritz.

Candidatul USR/PLUS spune că este „frustrant” faptul că administrația actuală avea, la începuturile sale, bazele puse pentru reabilitarea clădirilor istorice. În Piața Traian exista un Centru de coordonare pentru reabilitarea clădirilor istorice din Timișoara, care s-a închis în 2013, la un an după preluarea mandatului de către actualul primar.

„Acesta este un simbol perfect pentru dezinteresul dlui Robu”, a explicat candidatul USR/PLUS.

Mai mult, spune Fritz, actuala administrație a pierdut și finanțarea GTZ, un proiect care, de asemenea data de pe vremea lui Ciuhandu și unde, prin finanțare germană, se puteau reabilita clădiri istorice ale municipalității.

„Eu am venit în 2003 în Timișoara și îmi amintesc Piața Traian. Iar Piața Traian arăta exact cum arată și acum. Acum 17 ani! Deci eu știu f bine ce s-a făcut și ce nu s-a făcut. Și aici nu s-a făcut nimic. Eu îi recomand dlui Robu să nu se mai erijeze în apărătorul timișorenilor adevărați, când arată aici (în Piața Traian – n.r.) cât respect are față de istoria adevărată a Timișoarei. Nu ne mai dați lecții despre ce înseamnă să fii timișorean, pentru că nepăsarea și disprețul le-ați arătat aici, cu clădirile istorice, arată destule și o lipsă de respect față de tradiția timișoreană și față de munca timișorenilor de sute de ani care v-au lăsat această moștenire. Și dumneavoastră ați lăsat-o în paragină”, a mai declarat Fritz.

El a precizat că reabilitarea fațadelor clădirilor istorice este un prim pas obligatoriu pentru revitalizarea economică și culturală a celor patru cartiere istorice din Timișoara.

„Viziunea noastră este să facem din nou din Timișoara, din cele patru cartiere istorice (…) o bijuterie. Să fie o renaștere pentru cei care trăiesc aici și pentru turiști un punct de atracție. Vrem să redăm strălucirea centrelor istorice. Deci nu numai Cetate. Și atunci dacă pornim de la clădiri, atunci va fi o revitalizare economică, o revitalizare culturală a acestor cartiere. Deci nu ne oprim la fațadă”, a mai spus Fritz.

Un program imposibil de accesat

Alături de el s-a aflat și Paula Romoceanu, candidat al alianței la Consiliul Local Timișoara, care în ultimii doi ani s-a ocupat de reabilitarea Casei cu Atlanți din Piața Libertății, o clădire privată care a fost readusă la gloria de odinioară fără ajutor din partea Primăriei Timișoara. Mai mult, aceasta a spus că atunci când s-a apucat de acest proiect nu a găsit pe nimeni în primărie să o îndrume, deoarece nu există un birou specializat și, deși municipalitatea a adoptat un HCL prin care a încercat să îi ajute financiar pe proprietarii de clădiri istorice, însă în cei patru ani de la adoptarea acestuia niciun imobil nu a fost reabilitat prin acest program. Motivul, spune Romoceanu, este că, deși nu se regăsește în HCL, Primăria Timișoara le cere proprietarilor de imobile istorice o expertiză de reisc seismic care atestă că imobilul se poate încadra la risc seismic 3. Or, acest lucru este imposibil în cazul unor imobile construite în urmă cu peste 100 de ani, când indicatorii tehnici erau diferiți și total irelevant în Timișoara, oraș aflat într-o zonă mlăștinoasă, cu risc seismic scăzut. Ea a dat ca exemplu Oradea, unde cerințele sunt mai relaxate în privința expertizelor de risc seismic. Lucru care s-a și văzut prin faptul că primăria de acolo a reabilitat fațade de pe străzi întregi.

Planul lui Fritz pentru clădirile istorice

Dominic Fritz spune că soluția este regândirea în profunzime a planului de reabilitare a clădirilor istorice, deoarece cel de acum a eșuat.

„Dacă ne imaginăm că putem continua încă patru ani cu aceleași rețete care au eșuat, atunci ne înșelăm. Trebuie să schimbăm ceva fundamental în felul în care ne implicăm și sprijinim reabilitarea clădirilor istorice din Timișoara”, a explicat Fritz.

Concret, planul lui se împarte pe patru axe principale.

1. Planificare coerentă. Mai exact, înființarea unui departament în cadrul Primăriei Timișoara pentru clădirile istorice, care se va ocupa cu reactualizarea bazei de date privind clădirile istorice și identificarea zonelor prioritare de intervenție.

2. Parteneriat activ. Asta înseamnă ca Primăria Timișoara să nu mai fie o piedică, ci un motor pentru reabilitarea clădirilor istorice. În primul rând să se ocupe de clădirile pe care le deține și să dea un exemplu celorlalți cum se poate face. Pe de altă parte, acolo unde deține apartamente în clădiri istorice să plătească cota ei în fondul de reparații și inclusiv amenda, dacă este cazul. Ba chiar acolo unde deține unul sau mai multe apartamente să devină autoritate contractantă, după modelul Oradiei.

De asemenea, Fritz dorește să înființeze în cadrul Primăriei Timișoara un Birou de consiliere tehnică, juridică și financiară pentru asociații de locatari.

3. Reguli stimulative. Asta înseamnă redactarea unui regulament de publicitate pentru zonele istorice astfel încât în cartierele istorice să nu mai poată fi desfășurate orice fel de activități, cum ar fi casele de pariuri și amanet.

4. Finanțare inteligentă. După modelul din Sibiu și Oradea, Fritz dorește să înființeze un trust, practic un cont de 10 milioane de euro în următorii patru ani, din care să fie reabilitate cel puțin 50 de clădiri istorice. În acest cont vor fi vărsați toți banii obținuți de Primăria Timișoara din chiriile percepute pe apartamente sau spații comerciale în zona istorică și toate veniturile din amenzi și supraimpozitarea imobilelor istorice.

„Orice venit obținem datorită patrimoniului nostru arhitectura trebuie să fie reinvestit exact în reabilitarea acestui patrimoniu. Dacă vi se pare nerealistă suma de 10 milioane de euro, vreau să vă spun că Horticultura, pentru a se îngriji de panseluțe, primește în următorii patru ani 18 milioane de euro. Dacă cheltuim 18 milioane de euro pentru niște panseluțe, atunci putem cheltui 10 milioane de euro pentru niște clădiri care vor rămâne peste sute de ani”, a spus Fritz.

O altă sursă de finanțare pentru asociațiile de proprietari ar putea fi credite date de Primăria Timișoara către aceștia. Concret, PMT ar urma să acceseze un credit pe termen lung, ca mai apoi să crediteze la rândul ei asociațiile de proprietari din imobilele istorice.

Fritz a mai pomenit și diverse programe naționale care s-ar putea preta pentru reabilitarea clădirilor istorice, dar și fondurile europene, pentru reabilitarea imobilelor de patrimoniu care aparțin statului.

„Este posibil, s-a făcut în alte orașe, Timișoara nu este mai prejos, dar trebuie să fim inteligenți, să terminăm cu cârpeala și amatorismul”, a concluzionat Fritz.