Sala de consiliu a Palatului Administrativ din Timişoara a găzduit, miercuri, o dezbatere pe tema soluţiilor care pot fi aplicate în timpul scrutinelor, astfel încât şi persoanele cu dizabilităţi de vedere să poată vota. Reprezentanţii Asociaţiei Hilfswerk, organizatorul acestei dezbateri, au realizat mai multe studii în România şi Republica Moldova, încercând să identifice cele mai bune soluţii pentru ca persoanele nevăzătoare să poată folosi un buletin de vot uşor şi în deplin secret. În acest moment, pentru ca o persoană cu dizabilităţi de vedere să voteze, are nevoie de un însoţitor în cabina de vot, lucru nu întodeauna posibil.
„Iniţial, la începutul proiectului discutam despre un buletin de vot în limbaj Braille, ulterior ne-am dat seama că aceasta nu este o soluţie universală, deoarece nu toate persoanele nevăzătoare, atât din România, cât şi din Republica Moldova, cunosc acest limbaj. Am continuat cercetările şi am realizat un test oficial cu un buletin de vot mixt. Acesta este un buletin tipărit normal, iar deasupra are aplicat limbajul Braille. Acest model mixt a fost acceptat de toate persoanele nevăzătoare, însă o problemă a acestuia o constituie faptul că este costisitor”, a afirmat Victor Koroli, coordonatorul acestui proiect.
Reprezentanţii asociaţiei austriece au continuat studiile şi, împreună cu specialişti de la Facultatea de Oftalmologie din Chişinău au identificat şi alte opţiuni pentru persoanele nevăzătoare care doresc să voteze, cum ar fi votul online, sau e-votingul, votul prin SMS, etc.
Koroli susţine însă că nu există o soluţie universală pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere, deoarece şi nevoile acestora sunt diferite, în funcţie de gravitatea afectării ochilor.
„Persoanele cu dizabilităţi de vedere sunt foarte diferite şi atunci este greşit să căutăm o soluţie universal valabilă pentru acestea. Eu nu prefer o singură soluţie. Prefer mai multe soluţii alternative, deoarece şi nevoile persoanelor nevăzătoare sunt diferite”, a mai spus Koroli.
Rezultatele acestui studiu vor fi publicate şi vor ajunge la reprezentanţii autorităţilor centrale din cele două ţări, însă punerea lor în aplicare depinde de voinţa acestora şi, bineînţeles, de costuri, care nu întodeauna sunt neglijabile. Koroli a dat ca exemplu doar ultimele alegeri din Republica Moldova, unde buletinul de vot avea o lungime de peste un metru. El susţine că realizarea de buletine de vot în limbaj Braille pentru toţi nevăzătorii cu drept de vot din ţara de peste Prut ar fi costat bugetul statului peste 20.000 de dolari.
B.A.M.
Citiți principiile noastre de moderare aici!