„Încă din secolul al XIV-lea, Timișoara a fost un oraș multietnic: oameni din zeci de neamuri, vorbind diferite limbi au locuit în oraș. Faptul că în asediul din 1551, turcii trimiteau cu săgețile lor peste ziduri îndemnuri la capitulare scrise în limba română ca și constatarea cărturarului slovac Mathias Bel, care la 1728-1730, socotea limba română drept singura «lingua franca» folosită cotidian în cetate, indică ponderea și continuitatea locuirii românești în orașul de pe Bega.
Pentru mai bine de 500 de ani din istoria orașului nu dispunem de date statistice privind numărul și etnia locuitorilor. Dimensiunile cetății în Evul Mediu nu permiteau însă mai mult de 2500 de locuitori iar în perioadele de liniște și înflorire, mahalalele din jur erau locuite de încă cca. 10.000 de suflete”, transmit reprezentanții Muzeului Național al Banatului pe Facebook.
Germani, români, unguri și sârbi, în Timișoara
În octombrie 1716, când orașul a fost ocupat de habsburgi, conform MNaB, „au fost numărate 466 de familii de români și sârbi de religie ortodoxă, 35 de familii de armeni și 12 familii de evrei cu 144 de suflete așezați în 3 clădiri din Cetate”. Prin 1717, la Timișoara s-au stabilit primele 52 de familii de germani de religie romano-catolică.
„În 1730 s-au așezat câteva familii de maghiari catolici, iar în 1753, mai multe familii de țigani (numiți în documentele oficiale „bănățeni noi”) care au primit loc de așezare în Fabric, lângă Fabrica de Bere.
În 1851 Timișoara avea 2344 de imobile și 20.560 de locuitori (8775 germani, 3807 români, 2346 maghiari, 1770 sârbi și 1551 evrei, cărora li se adăugau în număr redus, bulgari, țigani, italieni, francezi, greci, ruși, turci etc.)”, mai spun cei de la MNaB.
Prin 1910 populația a ajuns la 72.555 de locuitori: 30.064 germani, 28.552 maghiari, 6657 români, 2827 sârbi etc. Aceeași sursă mai spune că în „din Timișoara au emigrat, mai ales în Americi, peste 6000 de oameni (70% germani). Au revenit mai puțin de o sută”.
Peste 100.000 de locuitori, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial
La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, s-a ajuns la 118.273 de locuitori, fiind vorba și de refugiați, iar prin 1948, după instaurarea comunismului, numărul a scăzut la 111.987 de locuitori.
„În 1956 Timișoara număra 142.257 locuitori (75.855 români, 29.987 maghiari, 24.326 germani, 6700 evrei, 3065 sârbi, 649 cehi, 575 slovaci, 280 bulgari, 122 țigani etc.)
În 1974 Timișoara atinge numărul de 200.000 de locuitori, iar în 1991 număra 338.920 de locuitori. 2020 vine cu informații noi: 325.000 de locuitori și al treilea oraș din țară, cu excepția capitalei. Dacă ținem seama de navetiști, flotanți sau clandestini, Timișoara are peste o jumătate de milion de locuitori.
Aceștia sunt Oamenii Timișoarei care au construit orașul și i-au conferit o coeziune și un spirit specific. Permisivă, Timișoara a primit numeroși noi veniți din toate colțurile țării și i-a integrat, modificându-le mentalitatea și percepțiile”, conchid cei de la Muzeul Național al Banatului.
Foto: Facebook/MNaB (arhiva MNaB și Silviu Năstase)
Trimite articolul
X
Donimic Fritz says: Aceștia sunt Oamenii Timișoarei care au construit orașul. In articol ati uitat sa il mentionati si pe MAESTRUL DONIMIC FRIG si LASCAU 3 NOAPTEA Ca doar ei sant pioneri si primi care au reusit sa lase orasul fara caldura si apa calda atitea zile si cu asa zisa caldura la ora actuala de 13-14 grade in incaperi si apa calda parca este un cuvant iesit din uz, nici Ceasca nu a reusit performanta asta,sa lase orasul fara iluminat public,sa nu sune sirenele in piata Victoriei in memoria celor care sau jerfit sa ajunga el primar si multe altele.Asa ca va rog pe cei de la Muzeul Național al Banatului.sa tina cont de aceste personaje
-
-
Dute unde creste piperul says:
Si FRIT al tau va intra in istoria orasului impreuna cu Lascau si USR ul
-
plex says:
Ziua de azi va fi istoria de maine, asadar politica de azi va da subiectele de genul articolului in viitor. Capitolul referitor la administratia actuala va fi despre intoarcerea in evul mediu: mizerie fizica si morala, iluminat public lasand de dorit, parcuri neingrijite, frig in locuinte si in spitale, infrastructura stradala dezastruoasa, tunuri imobiliare, contracte prin incredintare directa(legal conform plafoanelor de cost, dar imoral conform starii si expertizei “firmelor” si ong-urilor care le primesc) oameni dezbinati in functie de “echipa politica” cu care tine fiecare, de locul de munca privat vs buget, colterm vs centrale individuale, vaccinati vs nevaccinati, pietoni vs biciclisti vs soferi, periurban vs urban, vinituri de azi vs vinituri de 4 generatii. Rusinos.
-
Lucifer Prim says:
Da , asa este doar ca cei doi nu au nimic comun cu acest oras si nu se vor ridica niciodata la nivelul celor ce au construit , in timp , Timisoara si spiritul ei . Pacat . Iar ce este si mai trist este faptul ca cel putin Fritz se va regasi pe panoplia celorlalti primari , intrand , cred fara voia lui , in istoria acestui oras.
-
-
Drolas says:
un nimic esti chiar tu cu Robu si veche conducere ce a rostogolit datoriile si aproape a a dus orasul si Coltermu la sapa de lemn. Apoi ati batut palma cu PSD-ul sa continuati inca cativa ani cu aceleasi naravuri.
-
Dar Robu a fot macar in stare sa rostogoleasca datoria!Frit al tau din incompetenta lui si a celor 6 consilieri personal a reusit sa mai puna cireasa pe tort cu inca 21 milioane de euro
-
top_gop says:
Robu le-a rostogolit,da, dar a mai facut ceva investitii in partea de cazane, a atras si fonduri europene pentru asta(sa nu uitam nici investitiile lui ciuhandu in partea de conducte) si am avut caldura decenta. iar Fritz? pai fritz A DUBLAT datoria(facuta in 10 ani) intr-un singur an, si nici caldura nu mai este. Sterge-te la gura.
-
Ouch says:
E greu in Timisoara, din ce aud lumea emigreaza masiv in TOATE celelalte localitati din tara, unde nu numai ca e caldura de te sufoci, dar mai e si foarte ieftina. Numai voi sunteti blestemati cu fritz, biciul lui Dumnezeu trimis sa-i incerce pe adevaratii rumani credinciosi.
-
-
-
Dan says:
Nu primaria, ci colterm, societate de sine statatoare a lasat orasul fara caldura. E treaba coltermului sa isi asigure fluxurile operationale, nu a primariei
-
antiVrajeala says:
Cine zici ca a numit consiliul de administratie? cumva asociatia generala a actionarilor? adica consiliul local? adica usere impreuna cu “liberalul” ambrus? cine a fost ales in CA? useristi si liberali? asa ca lasa povestile cu compania de sine statatoare, ca daca era atat de independenta, nu se mai lauda in campania electorala cu eficientizarea companiei fritz cu specialistul in solutii matinale si pasionale, numitul “latzcau 3:00 AM” zis si “ruben dosar penal circulatie rutiera pus seful comisiei de circulatie rutiera”.
-
Moise says:
Vrajeala, pt care an sunt datoriile? 2020 cumva? Anul in care Fritz a fost Primar 2 luni si Robu 10. Ce CA vrei sa fie schimbat in 2 luni?
Dati din gura mult dar degeaba.-
2021. ai net sa scrii prostii cap-coada, foloseste-l si sa cauti informatii, nu doar sa rostogolesti abureli pentru naivi.
-
-
-
Wasile 
Sorin Iulian says: Cei 72.555 de locuitori ai Timișoarei în 1910 NU ERAU GERMANI, UNGURI, ROMÂNI, SÂRBI! Ei aveau CA LIMBĂ MATERNĂ germana, ungara, româna, sârba! Naționalitatea / etnia NU A FOST RECENZATĂ! Ca urmare, nu toți cei cu o anume limbă maternă aveau automat și etnia corespunzătoare limbii respective! De exemplu, ETNIA EVREIASCĂ NU EXISTĂ ÎN RECENSĂMÂNT! O putem reconstitui aproximativ după criteriul religiei, unde figurează ca ”israelită”. Conform rubricaturii recensământului din 1910, ca limbă maternă, evreii puteau avea ungara sau germana, nicidecum ebraica, idiș sau ladino! De asemenea, indivizi de alte etnii, în special germani, au declarat ca limbă maternă ungara. Apoi, mulți indivizi cu o anume limbă maternă, rezultați din căsătorii mixte, adoptau naționalitatea / etnia tatălui, astfel încât limba lor maternă nu corespundea etniei persoanei respective! Au existat și multe situații în care limba maternă declarată în 1900 nu mai corespundea cu cea declarată în 1910! Și nu e vorba de câțiva indivizi, ci de comunități întregi de germani, din sate de colonizare șvăbească, DISPĂRUTE în 10 ani și înlocuite de comunități de limbă maternă ungară! Satul Petrești (MezoPetri) din zona Carei, care avea 1212 locuitori cu limbă maternă germană, câțiva unguri și câțiva români, în 1900, are în 1910 1455 de locuitori TOȚI CU LIMBA MATERNĂ UNGARĂ! Aproape la fel se întâmplă la Tiream, în aceeași zonă, unde, din peste 800 de locuitori cu limbă maternă germană recenzați în 1900, în 1910 se mai găsesc …. 12!!!!
-
Edith says:
Aici este vorba de polulatia Timisoarei unde svabii nu s_au maghiarizat. Cei adusi de grof Karoly in județul Satu Mare au fost asimilați, fiind ponderea populației maghiare mai mare
-
Edith, recensământul din 1910 NU ÎNREGISTREAZĂ ETNIA, ci LIMBA MATERNĂ! Între cele două mulțimi NU EXISTĂ CORESPONDENȚĂ BIUNIVOCĂ, adică nu toți cei cu limba maternă X sunt de etnie X! Eroarea de fond, transmisă în articol este că limba maternă și etnia s-ar suprapune / ar fi echivalente! Deci, corect ar fi fost să spună că în cadrul populației timișorene, în 1910 x au fost înregistrați cu limba maternă germană, y cu ungară, z cu română etc. Recensământul NU INCLUDE NICI O LIMBĂ UTILIZATĂ DE COMUNITĂȚILE EVREIEȘTI! De regulă, cei de RELIGIE israelită sunt înregistrați cu limba maternă ungară. Ceea ce putea fi adevărat PENTRU UNII, dar NU PENTRU TOȚI EVREII din Timișoara! Care erau peste 6.700! În ciuda opiniei dvs, unii șvabi din Timișoara și din Banat s-au ungarizat! Iar dintre aceia au apărut unii unguri noi! Care unguri noi au și alte surse etnice! Referitor la ungarizarea șvabilor din comitatul Satu Mare, sunteți în eroare, șvabii ajungând MAI NUMEROȘI decât românii și decât ungurii! Adică ponderea populației ungare NU ERA MAI MARE! Ungarizarea s-a bazat pe atașamentul șvabilor față de religia romano-catolică. Așa încât s-a folosit biserica, preoții fiind școliți în instituții teologice cu predare în ungară, căci cele în germană erau mult prea departe, apoi slujbele religioase s-au făcut în limba ungară, după care și școala s-a făcut în ”limba țării”, adică în ungară. Așa se explică de ce în cele mai multe din fostele sate de colonizare șvăbească foarte puține persoane mai erau capabile să utilizeze dialectul șvab. Iar chestiunea numărului ungurilor adevărați în zona Satu Mare e simplă: după apariția calvinismului, practic toți ungurii din zonă au trecut la noua religie, romano-catolicii aproape au dispărut. Venirea șvabilor a reînviat catolicismul, iar cei din zonă care acum se consideră unguri, dar sunt romano-catolici ÎN MOD SIGUR AU ASCENDENȚĂ ȘVĂBEASCĂ! Numai reformații sunt unguri anteriori colonizării șvăbești! Ca o curiozitate, ungarizarea șvabilor A CONTINUAT chiar și după introducerea administrației românești!
-
-
Asimilarea șvabilor de catre maghiari s_a întâmplat numai in Satu Mare, Salaj, cei aduși de grof Karoly,nu si in Banat
-
Edith, categoria ”ungurilor noi” a apărut chiar în perioada dualismului, a Ungariei din Kakania (1867-1918). În acea categorie au intrat mulți șvabi și mulți evrei, dar și alții, de diverse etnii, inclusiv dintre români. Ca urmare, UNII șvabi s-au ungarizat din propria voință sau au fost ungarizați prin diverse metode practicate de administrația ungară pe teritoriul ÎNTREGULUI IMPERIU MULTINAȚIONAL UNGAR DIN KAKANIA! E adevărat că în Banat mulți șvabi au rezistat ungarizării, rămânând șvabi până la plecarea în Germania, DAR NU TOȚI! Mulți șvabi bănățeni au supraviețuit, dar NU TOȚI! Sigur, comparativ cu situația șvabilor din comitatul Satu – Mare, care acum sunt aproape dispăruți, comunitatea șvăbească a supraviețuit și și-a păstrat limba până la exodul în Germania. Dar asimilarea germanilor din Ungaria a fost un fenomen general patronat chiar de administrația ungară, cum a fost și asimilarea forțată a tuturor etniilor non ungare aflate sub autoritatea Budapestei! Dar, ceea ce nu doriți să înțelegeți dvs este ESENȚA POSTĂRII MELE, care argumentează CREDIBILITATEA REDUSĂ a înregistrărilor recensământului din 1910 privind limba maternă a locuitorilor! Fiindcă acolo s-au făcut MISTIFICĂRI GROSOLANE, distrosionând grav situația reală, în scopul prezentării Ungariei drept ”stat național ungar”, când el cuprindea 3 națiuni (croată, slovacă, ungară) părți din națiunile română, sârbă, ucraineană precum și o serie de minorități etnice! Dintre care evreii (peste 900.000 de israeliți) erau înregistrați de regulă ca având ungara drept limbă maternă!
-
-
Si, mai exact, Care-i legatura intre “maghiarizarea fortata” a germanilor din nord si procentele etnice din Banat? E normal ca exista si nuante de gri, poate nu chiar 50, la capitolul nationalitate/etnie/limba materna, cum zicea tipul care era confuz referitor la nationalitate, fiind nascut dintr-o mama romanca si un tata bulgar la bordul unui vapor austriac sub pavilion maghiar in apele sarbesti. Si mai sunt si “conversii etnice” din interes, mai ale in vremuri in care un nume cu o anumita rezonanta iti garanta automat accesul la o slujba mai buna sau in alte cercuri sociale. Ce e de retinut e ca in 1910 romanii erau si ei pe acolo, iar peste 10 ani erau “majoritari”. Metoda de-acum doua fraze a fost foarte utilizata. Inclusiv in geografie, unde tot felul de nume au fost stalcite grosolan sa sune mai romaneste.
-
Ouch, e simptomatic că nu ați înțeles legătura dintre ungarizarea forțată nu doar a germanilor din nord sau din alte puncte cardinale, ci a TUTUROR ETNIILOR din Ungaria Kakaniei (1867-1918). Legătura există și e simplă, căci recensământul ungar din 1910 a exagerat grosolan, ba chiar grotesc uneori, numărul celor cu limba maternă ungară și a minimalizat numărul celor cu altă limbă maternă. Am prezentat ”artificii” similare sau chiar identice ale recenzorilor în două zone de recenzare, pentru a sublinia faptul că ”artificiile” respective nu erau nici singulare, nici întâmplătoare, ci se practicau la scara întregii Ungarii din Kakania. Iar asta se întâmpla ca o consecință firească a obiectivului principal al recensământului, vizibil chiar din modul în care a fost conceput criteriul recenzării limbii materne și al cunoașterii limbii ungare, răspândirea acesteia fiind soluția pe care au adoptat-o decidenții unguri pentru a rezolva problema ”naționalităților” non-ungare. Care ”naționalități” erau, totuși, majoritatea populației, în timp ce etnicii unguri erau doar o minoritate, în ciuda faptului că erau cea mai numeroasă etnie de pe teritoriul administrat de Budapesta. Iar situația aceasta era rezultatul caracterului MULTINAȚIONAL al teritoriului făcut cadou aristocrației ungare de către Viena, în 1867, pentru a o cointeresa la salvarea și menținerea cuceririlor anterioare ale Habsburgilor. Iar caracterul multinațional a fost dat de existența a 3 națiuni (croată, slovacă și ungară) pe teritoriul respectiv. Asta fără a mai socoti părțile din alte națiuni (română, sârbă, ucraineană) și nici minoritățile etnice, precum evreii! Pentru că situația de fapt era aceea a unui imperiu multinațional, pe care cei interesați, în principal aristocrația ungară, îl prezentau ca fiind ”statul națiunii ungare”! Iar în statul națiunii ungare, ungurii reprezentau doar o minoritate, după anumite surse, undeva spre 40% din locuitori! Ca urmare, a apărut inevitabil preocuparea decidenților pentru modificarea acestei situații compromițătoare pentru ideea de ”stat al națiunii ungare”. Și au trecut la treabă, utilizând diverse procedee, pentru a crește numărul etnicilor unguri, pentru a-i face, treptat, majoritari, crescând numărul lor cu fiecare recensământ decadal. Pentru a masca situația de minoritari a etnicilor unguri, autorii recensămintelor au recenzat limba maternă, care, cu multe ”artificii” de interpretare ”laxă” a devenit sensibil diferită de interpretarea obișnuită, adică ”limba mamei”! Când nici interpretarea aceea laxă nu a fost suficientă pentru a scoate o majoritate ungară din recensământ, căci rezultatele din 1900 nu erau deloc satisfăcătoare pentru scopul urmărit, recenzorii au aplicat metode mai ”radicale” și grosolane în același timp, înscriind ca având limba maternă ungară atât comunități rurale întregi, cât și omițând etnia evreiască din rubricatura limbii materne. Astfel s-a ajuns ca peste 900.000 de israeliți să nu figureze nicăieri cu limba maternă proprie. Iar 900.000 însemna aproape 5% din populația de peste 20 de milioane a Ungariei Kakaniei! În Timișoara se observă că israeliții (6.728) sunt incluși în grupul celor cu limbă maternă ungară și germană. Desigur, incontestabil că UNII israeliți au avut ca limbă maternă ungara! Dar, la fel de incontestabil este că NU TOȚI au fost în aceeași situație! Comparativ cu 1900, recensământul din 1910 aduce numărul celor cu limba maternă ungară de la 8,7 milioane la peste 10 milioane, adică o creștere de 15% în 10 ani, în timp ce media creșterii naturale a populației pe teritoriul respectiv a fost de doar 8%. Autorii recensământului au pus-o pe seama ”vigorii elementului ungar”. Așa o fi fost, dar creșterea de la limba maternă ungară este simultană cu scăderea de la germani și slovaci și cu o creștere foarte mică la limbile non ungare! Adică peste 10 milioane de limbă maternă non-ungară au crescut în zece ani cu abia 300.000 (0,3 milioane) în timp ce 8,7 milioane cu limba maternă ungară au crescut cu 1,3 milioane??? Nici Verne Gyula (apropos de stâlcirea numelor ca să sune românește!) nu și-ar fi permis o asemenea fantezie! Cât despre stâlcirea denumirilor de localități, puteți vedea cum sunt scrise satele românești în recensământul din 1900 și apoi comparați cu scrierea lor 1910! Asta ca să vedeți cum le-au stâlcit în ungurește. Un singur indiciu: Monyasza în 1900 devine Menyhaza în 1910! Dar, fiți liniștit, nu aștept obiectivitate de la ungariști! Dacă e ceva de reținut privitor la români, anume că în 1910, în Timișoara, ”românii erau și ei pe acolo”, atunci ar fi corect să rețineți că în 1716, ungurii nici măcar NU ERAU PE ACOLO (adică în Timișoara) dar se străduiau să devină majoritari prin ”ungurii noi”! În felul cum a evoluat ungarizarea, n-ar fi fost imposibil ca în următoarea decadă chiar să fi devenit. Căci cifrele de la limba maternă ale recensământului din 1910 îi aduseseră deja la 48%!
-
Sorin Iulian says: 1) ”Principiile noastre de moderare” (ale TION) NU SE GĂSESC ”aici”, dai click DEGEABA, pagina nu a fost găsită!
2) Cifrele recensământului din 1910 SUNT REDATE ERONAT în articol (exceptând numărul total al locuitorilor – 72.555) sub DOUĂ ASPECTE: primul, că sunt alte cifre decât cele înregistrate de recensământ, iar al doilea, că acele cifre sunt înregistrări DUPĂ LIMBA MATERNĂ, NU DUPĂ ETNIE! Limba maternă nu este echivalentă cu etnia! Cea mai bună dovadă că sunt mari diferențe între etnie și limba maternă, în cazul Timișoarei o reprezintă cei 6728 de israeliți (adică de religie mozaică, adică evrei) care nu pot fi găsiți la limba maternă, decât printre cei circa 60.000 cu limba maternă ungară și germană, pentru că nu există rubrică de limbă idiș, ebraică ori ladino. Altfel spus, cei cu limba maternă ungară și germană nu sunt doar unguri și germani, ci și evrei! Recensământul consemnează următoarele rezultate pentru locuitorii Timișoarei, după criteriul limbii materne : 28.552 cu limba maternă ungară, 31.644 cu limba maternă germană, 7.566 cu limba maternă română, 3482 cu limba maternă sârbă, 341 cu slovaca, 148 cu croata, 4 cu ucraineana și 818 cu altă limbă maternă!
costi says: Daca toti astia care conduc orasul si judetul Timis ar trebui sa gestioneze o economie la nivelul si dimensiunea din 1989, ar da faliment in maxim o luna.Nu sunt in stare sa incalzeasca un oras. Stau copii in frig, iar profesorii ii roaga sa mai ia o haina pe ei, e ca in evul mediu.
AlfonsX says: v-ati incrancenat pe aici pe tema limbii materne si a etniei, dar nimeni nu a sesizat ce bine arata in fotorafie P-ta Libertatii fata de ceea ce este acum!!!
Pacat.
-
Alfons, fiecare comentează aspectul care îl interesează. Eu am comentat ERORILE legate de cifrele prezentate privind înregistrările recensământului din 1910, care SUNT INCORECTE, scopul meu fiind CORECTAREA ERORILOR din articol. Nu e vina mea că autorul a oferit cifre FANTEZISTE, diferite de cele ale recensământului, tocmai la limba maternă, în timp ce a transmis mai departe confuzia dintre limba maternă și etnie! În fond, între cei cu limba maternă ungară și germană ERAU ȘI EVREI! Nu unul, ci câteva mii! Nu e vina mea că autorii recensământului l-au conceput astfel, nici că autoarea articolului (deși a preluat și date corecte de la Muzeul Național al Banatului) a oferit alte cifre. Intervenția mea viza RIGOAREA ȘI ACURATEȚEA AFIRMAȚIILOR! Sau pentru dvs nu contează nici realitatea, nici adevărul? Adică preferați fantezia într-o temă istorică? E dreptul dvs, dar NU SCHIMBĂM NICI CIFRELE, NICI FAPTELE de dragul unor ERORI DIN IGNORANȚĂ! Iar pe autoarea articolului nu a împiedicat-o nimeni să se documenteze mai bine. În plus, TION nu a publicat NICI ACUM primul meu comentariu, în care atrăgeam atenția asupra erorilor. Dimpotrivă, l-a ”moderat” până l-a șters!
Sorin Iulian says: Ouch, pentru rigoare, la recensământul din 1930, ADICĂ PESTE 20 DE AN,( iar nu peste 10 cum eronat pretindeți!) românii din Timișoara erau 24.217, ungurii 27.652, germanii – 27.807, sârbi-croați-sloveni – 2156, iar evreii erau 7382. Adică, afirmația dvs cum că peste 10 ani, adică în 1920, românii ar fi devenit majoritari NU SE SUSȚINE, fiind CONTRARĂ REALITĂȚII! Pe scurt, informația dvs este deficitară, incompletă, iar afirmația respectivă este tendențioasă! Prefer însă să nu menționez familia ideologică în care ea se încadrează!