Uneori dorința primarilor sau șefilor de instituții publice de a rămâne în istorie printr-un act de mecenat dă rezultate monstruoase, absurde sau chiar ridicole. Este concluzia la care au ajuns specialiștii Direcției Județene de Cultură Timiș după ce au observat apariția mai multor monumente „de artă” în diverse localități din județ.

„Multe din aceste lucrări fac, mai degrabă, un deserviciu spațiului public, prin calitatea proastă a lucrărilor, prin materialele proaste din care se construiesc, din lipsa de semnificație a acestora. În mod normal, lucrările de for public trebuie să treacă printr-un filtru și, din păcate, primăriile nu mai consideră că e nevoie de vreo aprobare, astfel că apar. Au apărut tot felul de lucrări interesante la Sânnicolau Mare, prin centru”, a declarat directorul Direcției de Cultură Timiș, Sorin Predescu.

La rândul ei, Dana Stancovici, consilier pe probleme de patrimoniu mobil în cadrul direcției a declarat că există cazuri în care primarii cer acordul instituției după amplasarea monumentelor pe domeniul public, fără a însoți cererea de vreun proiect.

Atunci când sunt anunțați din timp, cei de la Direcția de Cultură pot interveni. Este și cazul unei cruci de beton învelită în autocolant, înaltă cât un bloc de cinci etaje, ce se dorea a fi instalată în fața Spitalului Județean. Evident, cei de la direcție au spus „Nu”.

„La Timișoara am avut o solicitare foarte interesantă, să se amplaseze o cruce de beton de 16 metri în fața Spitalului Județean. Evident, am spus nu, moment în care sigur că am nemulțumit multă lume care dorea o cruce de beton în fața spitalului. Betonul era cu ceva autocolant. O cruce de 16 metri nu poți s-o amplasezi fără să fii văzut (…) Solicitarea a venit din partea Spitalului Județean, acum câteva luni. Asta e problema, că majoritatea monumentelor de for public care ne sunt solicitate sau nu nu mai sunt lucrări de artă. Sunt kitsch-uri, sunt semne făcute industrial”, a mai spus Predescu.

El a ținut să precizeze că nu toate lucrările sunt refuzate de direcție, dar le recomandă primarilor cu înclinații artistice să angajeze măcar o comisie care să evalueze proiectele.

„Unele sunt nevinovate, uneori se întâmplă să fie amplasată o troiță la o intersecție de drumuri. Nu e nimeni absurd, dar din păcate apar obiecte care pretind că au calitate artistică și nu au sau care nu sunt foarte bine amplasate. Ar trebui să existe o regulă cu ce se poate pune și ce nu se poate pune. Conform legii, există comisii. Nu poți să te joci tot timpul de-a hoții și vardiștii”, a mai spus Predescu.

Acesta este și cazul de la Spitalul Județean. Conform celor de la Direcția de Cultură, cei de la Spitalul Județean doreau ca acea cruce să fie instalată la pachet cu un bust al lui Pius Brânzeu. Bustul a fost acceptat de DJCT, crucea nu.

„Solicitarea pentru crucea de 16 metri a venit la pachet cu un bust. Stânga bust, dreapta crucea. Bustul era normal, nu înțeleg de ce trebuiau să pună crucea”, a afirmat Dana Stancovici.

Pentru a putea fi amplasate pe domeniul public, aceste monumente ar trebui să fie realizate de către un membru al Uniunii Artiștilor Plastici și aprobate de o comisie de experți. Lucru care acum nu se întâmplă. Specialiștii direcției au identificat deja aproximativ 30 de cazuri de statui.

„Monumentul de for public trebuie să aibă un autor, trebuie să fie făcut de un autor recunoscut și membru al UAP și, în orice caz, aceste semne trebuie aprobate. Asta este problema noastră, că ori se vine cu lucruri care nu țin de zona monumentelor de for public, ci mai degrabă de zona de obiecte, ori se amplasează fără să fie cerute aprobări și te trezești cu cine știe ce comună sau orășel în care au apărut trei statui care ocupă spațiul de la stradă. Pentru că nu există niciun fel de studiu de amplasament, niciun fel de regulă care să fie respectată. Plus materialele. (…) Sunt destul de multe (monumente fără aviz – n.r.), cred că sunt 20-30 în județ. Vom porni o campanie prin care ei trebuie să intre în legalitate”, a precizat Predescu.

Acesta a mai ținut să spună că toate aceste monumente sunt realizate din bani publici și amplasate în spațiul public, deoarece direcția nu are competențe să analizeze ce se întâmplă  în spațiile private.

„Se fac din bani publici, că dacă ar fi din bani privați, e altă discuție ce are voie sau nu să-și pună în curte. Dar fiind din bani publici și nerespectându-se regulile…”, a concluzionat Predescu.