În februarie 2012, Primăria Timișoara a găzduit o dezbatere din care s-a aflat ceea ce se știa deja: nu avem un studiu actual privind clădirile cu risc seismic crescut din Timișoara, imobilele vechi din centru putând fi cel mai grav afectate în cazul unui cutremur. Au trecut mai bine de trei ani de atunci și situația nu s-a schimbat.

„Am fost informat că s-a făcut ceva în timpul administrației Ciuhandu, dar, din păcate, nimeni nu știa în ce stadiu s-a ajuns. Le-am cerut să se documenteze, să nu plecăm de la zero, dacă se poate. Dacă nu găsim nimic… eu nu știu cum s-a lucrat atunci, ce s-a făcut atunci, o vom lua și de la zero. Dar este un subiect care trebuie tratat cu toată responsabilitatea și îl vom trata ca atare. Nu am o situație clară (n.r. asupra imobilelor cu risc seismic), am primit informații contradictorii. Mai întâi domnul secretar (n.r. Ioan Cojocaru) mi-a spus că s-a făcut ceva, dar nu știa până la ce nivel, în timpul administrației precedente, dânsul știa că domnul Pârva (n.r. Călin Pârva, șef Serviciu Administrare Imobile la acea vreme) s-ar fi ocupat, domnul Pârva a afirmat că nu știe nimic despre subiectul acesta. În orice caz, directorul de la Patrimoniu, Laura Koszegi, împreună cu administratorul public Sorin Drăgoi, au sarcina să lămurească lucrurile. Apoi, sigur, să vină cu propunerile concrete pentru a avea un inventar corect al tuturor clădirilor care prezintă risc seismic”, a explicat primarul Nicolae Robu.

Edilul-șef nu știe cât timp le-ar lua specialiștilor din primărie să realizeze inventarul clădirilor cu risc seismic crescut din oraș.

Potrivit unei statistici mai vechi a primăriei, în anul 2007 Direcția de Urbanism a întocmit o listă provizorie a clădirilor multietajate din oraș, identificate cu risc seismic. Aproximativ 600 de imobile construite înainte de anul 1978 se găseau pe această listă. Clădirile cu bulină roșie, cu risc seismic crescut de prăbușire în caz de cutremur, cele mai expuse clădiri în cazul unui seism de peste 5 grade pe scara Richter sunt cele aflate în centrul istoric, construite din zidărie și cărămidă. Specialiștii au concluzionat că nordul Timișoarei este cel mai sigur în caz de cutremur.

„Un cutremur într-o zonă locuită poate fi un dezastru. Cutremurele nu ucid, dar construcțiile da”, susținea prof. ing. dr. Victor Gioncu, membru al Academiei de Științe Tehnice din România, la dezbaterea organizată de primărie în 2012.

Vestul țării este activ din punct de vedere seismic. Și capitala Banatului se află într-o zonă seismică. Potrivit profesorului Marin Marin, de la Facultatea de Construcții a Universității Politehnica din Timișoara, în zona de vest a orașului există o falie, care trece pe lângă Metro și care, dacă se va activa vreodată, va afecta foarte mult zona construită a Timișoarei.

„Avem multe clădiri construite înainte de 1850, dar cele mai multe clădiri vechi sunt construite între 1850 şi 1920. Acestea au fost ridicate în Piaţa Unirii, în Piaţa Libertăţii, în Badea Cârţan, zona Iosefin şi Splaiul Tudor Vladimirescu. Aici sunt construcţii care au fundaţii din cărămidă, multe dintre ele sunt degradate, planşeele multe sunt din lemn şi acestea vor avea o comportare necorespunzătoare la viitoarele cutremure”, explica Marin Marin, la dezbaterea din 2012.

Cele mai sigure imobile, în viziunea acestuia, din punct de vedere al rezistenței, sunt cele ridicate după cutremurul din 1977.

Rămâne de văzut dacă reprezentanții Primăriei Timișoara vor reuși să întocmească o listă a imobilelor cu risc seismic crescut și dacă pe clădirile din Timișoara va apărea la un moment dat celebra bulină roșie.

La începutul acestei luni, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea ce interzice orice activități în clădirile cu risc seismic, barurile, restaurantele, băncile, magazinele, primăriile ce funcționează în astfel de locații trebuind să fie relocate.

Articole pe aceeași temă:

Ce constructii din Timisoara ar putea ceda in caz de cutremur? Vedeti ce spun specialistii