La Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Central „Anton Scudier” din Timișoara a avut loc un ceremonial militar-religios, cu participare restrânsă, organizat de Instituția Prefectului Timiș și Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”. A fost prezentat onorul, a fost salutat Drapelului de Luptă, a fost intonat Imnul Național al României, s-a oficiat serviciul religios, oficialitățile au rostit alocuțiuni, au fost depuse de coroane și a avut loc un scurt moment artistic susținut de fanfara militară.

Era public doar pe margine, oameni care s-au oprit în loc să vadă evenimentul., dar erau distanțați și… puțini… Printre cei care au depus coroane la Monumentul Ostașului Necunoscut au fost primarul Timișoarei Dominic Fritz, președintele Consiliului Județean Timiș Alin Nica și prefectul de Timiș Liliana Oneț.

Din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România – unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în anul 1918, respectiv Proclamația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. În 1918, 42 de localități din Timiș și-au trimis reprezentanți la Alba Iulia. În total au fost 182 de oameni.

„Românii bănățeni au trăit cu intensitate maximă ziua de 1 decembrie 1918. Preoții și credincioșii din Banat s-au adunat în biserici, au înălțat rugăciuni și au arborat tricolorul. Adunări festive au avut loc aproape în toate localitățile Banatului, însoțite de cuvântări înflăcărate, de cântări patriotice și de salve trase de Garda Națională. La Lugoj, toaca bisericilor a bătut în timpul adunării de la Alba Iulia, ca semn al “învierii naționale”. La Mehadia, sătenii cântau imnul național împreună cu preotul Coriolan Burlacu. La Vasiova a fost arborat drapelul românesc în prezența a peste 500 de oameni, care au cântat cu glas de tunet:” Pe-al nostru steag e scris unire”. În zilele premergătoare Unirii, țăranii credincioși din satele apropiate Caransebeșului cântau în biserici așa numitul “Polieleu de la Var”. Compusă de Ion I.Lapedatu, această cântare formată din 13 strofe, a fost cântată în drum spre Alba Iulia, în Cetatea Unirii și este cântată și acum în bisericile din jurul Caransebeșului”, spune preotul Ionel Popescu, de la Parohia Iosefin din Timișoara.