Mai bine cu activitatea suspendată decât cu firma închisă

„Nu am nici timp şi nici bani să plătesc avocaţi care să închidă firma. De când cu impozitul forfetar nu mi se mai merită să o ţin deschisă, mă angajez şi eu undeva şi gata nu mai sunt şeful meu. Aşa, pe moment nu mai lucrez pe firmă şi poate o să vină şi vremuri mai bune să o pornesc iar”, ne spunea Alin Alexandru, un tânăr care deţinea o mică societate producătoare de software. La fel ca şi el au decis să acţioneze alţi peste 4000 de patroni timişeni care în primele zece luni ale acestui an au decis să-şi suspende activitatea. Procedura e mult mai simplă la suspendarea activităţii. Omul merge la Registrul Comerţului şi depune un dosar cu mai multe documente: cerere de înregistrare (original); hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor/decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii (original); certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii; declaraţia-tip pe propria răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu are activitate. În plus, se va prezenta dovada plăţii taxelor pentru operaţiunile de registru, în jur de 250 – 300 de lei. Banii acoperă costul diferitor taxe şi comisioane, timbre juridice şi alte asemenea.

La închiderea definitivă a firmei procedura e mai greoaie, sunt necesare două, nu o singură etapă. În prima are loc dizolvarea şi lichidarea firmei, în cea de a doua are loc radierea definitivă. O grămadă de acte pentru fiecare dintre etape, în plus procedura de radiere mai necesită şi o perioadă de aşteptare de 30 de zile de la publicarea hotărârii de lichidare în Monitorul Oficial. Costuri, aproximativ 150 – 200 de lei pentru fiecare dintre etape.

Impozitul forfetar, cauza închiderii firmelor

Decizia contestată a statului român de a introduce acest impozit este principala cauză a deciziei micilor patroni de a renunţa la a mai fi întreprinzător. Valoarea acestui impozit forfetar porneşte de la 500 de lei şi urcă până la 10.000 de euro, în funcţie de cifra de afaceri. Majoritatea firmelor care au decis să renunţe la activitate provin din domeniul comerţului, construcţiilor şi sectorul imobiliar.