Această perioadă este una de pregătire sufletească pentru cele două mari sărbători ale lunii august: Schimbarea la Față (6 august) și Adormirea Maicii Domnului (15 august). Postul are o rânduială asemănătoare Postului Mare, fiind considerat un timp de pocăință și rugăciune.

Originea postului

Deși este cel mai nou dintre cele patru posturi mari din calendarul ortodox, Postul Adormirii Maicii Domnului are o istorie de peste o mie de ani. A început să se contureze în secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a cunoscut o dezvoltare deosebită.

Practicile de postire erau inițial diferite în funcție de regiune, de la o singură zi la Antiohia, până la opt zile în Ierusalim. Uniformizarea a avut loc abia în anul 1166, în urma unui sinod local desfășurat la Constantinopol, sub conducerea Patriarhului Luca Crysoverghi, care a stabilit ca perioada de postire să fie 1–15 august.

Ce se mănâncă în Postul Sfintei Marii

Din punct de vedere alimentar, Postul Adormirii Maicii Domnului este asemănător cu Postul Mare. Credincioșii se abțin de la carne, ouă și lactate, iar dezlegarea la pește se face doar pe 6 august, la praznicul Schimbării la Față, dacă această zi cade de luni până vineri. Uleiul și vinul sunt permise doar sâmbăta și duminica.

În post, se pune accent pe simplitatea meselor. Chiar dacă alimentele sunt de post, se evită mâncărurile îmbelșugate, deoarece postul nu este doar un regim alimentar, ci și un exercițiu de smerenie și cumpătare. În această perioadă se consumă frecvent ciorbe de legume, tocănițe de legume, mâncăruri cu orez, fasole, linte, năut, cartofi, salate, fructe proaspete și legume. De asemenea, se prepară deserturi simple de post, precum checuri fără ou și lapte, plăcinte cu mere, gem sau dovleac.

Postul are rolul de a-i ajuta pe creștini să-și îndrepte atenția spre rugăciune, împăcare cu ceilalți și apropiere de Dumnezeu. Alimentația simplă este doar o parte a acestui efort spiritual, care este completat de rugăciune, spovedanie și fapte bune.

Postul se încheie în ziua de 15 august, însă dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, cum se întâmplă în 2025, se prelungește formal până în acea zi, cu dezlegare doar la pește, untdelemn și vin.

Semnificația postului

Postul este închinat Născătoarei de Dumnezeu, ca model de curăție, smerenie și rugăciune. Potrivit Tradiției, chiar Maica Domnului a postit înainte de a trece la cele veșnice. În sinaxarul slujbei din 15 august se amintește cum Fecioara s-a rugat în Muntele Măslinilor, iar pomii s-au plecat în fața ei, ca un semn de cinstire.

Credincioșii sunt îndemnați să citească zilnic Paraclisul Maicii Domnului, să se spovedească și să se împărtășească, pregătindu-se astfel sufletește pentru sărbătoare.

Tradiții și obiceiuri populare

Postul Sfintei Marii este însoțit de numeroase tradiții mai ales în zonele rurale. În această perioadă, se aprind lumânări în fața icoanei Maicii Domnului, se citesc acatiste, iar femeile posteau adesea cu strictețe și țeseau sau lucrau la zestre, ca semn de curățenie sufletească.

Fecioara Maria este considerată protectoarea familiei, a mamelor și a copiilor, iar rugăciunile adresate ei în această perioadă sunt adesea legate de dorința de naștere de prunci, sănătate și armonie în familie.

Ce este interzis în perioada postului

Conform rânduielilor bisericești, în timpul Postului Adormirii Maicii Domnului nu se fac nunți, botezuri sau alte petreceri. Se evită certurile, bârfa și alte comportamente nepotrivite, pentru că postul nu înseamnă doar înfrânare trupească, ci și curăție sufletească.

De asemenea, în zilele mari din timpul postului, precum 6 și 15 august, considerate cu cruce roșie în calendar, nu se lucrează la câmp, nu se spală rufe și nu se face treabă gospodărească grea, din respect pentru Maica Domnului și pentru a nu atrage necazuri – potrivit credinței populare.