Sanctuarul neolitic de la Parța și situl de la Majdan (Serbia) au beneficiat prin programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia de revitalizare și punere în valoare. Proiectul, cu un buget de peste 750.000 de euro, a debutat în vara lui 2019.

Vă reamintim, în 15 octombrie 2021, Muzeul Național al Banatului a predat amplasamentul pentru construcția punctului muzeal de la Parța. Lucrările ar fi trebuit să fie gata în nouă luni. Punctul muzeal constă într-o construcție cu un etaj, care va adăposti replica unicului sanctuar neolitic din România, cel de la Parța, împreună cu obiecte și elemente caracteristice așezării din care făcea parte. Etajul va fi destinat în totalitate vizitatorilor.

Valorificarea celor două situri arheologice din România și Serbia ar urma să îmbunătățească economia locală prin crearea de locuri de muncă în mediul rural, așa cum spun cei implicați în proiect. La Parța, până în luna decembrie, se va finaliza punctul muzeal, care în 2023 ar trebui deja să întâmpine primii vizitatori. La rândul lor, sârbii au reconstituit situl de la Majdan.

„La mai bine de 3 ani de la proiect, care a prins și pandemia, vă prezentăm stadiul de la ora actuală. Proiectul a venit la solicitarea Muzeului Național al Banatului pentru a pune în valoare un sanctuar neolitic din zona Parța . Pe partea lor, sârbii au un sit recent pe care l-au pus în valoare în proiect. La noi s-a realizat un punct muzeal și în Serbia reabilitarea fundațiilor și a unui cimitir dintr-o fostă mânăstire de secol XIII”, a declarat Adrian Lupuț, manager de proiect din partea CJ Timiș.

„Anul 2023 sperăm să aducă mulți vizitatori lângă Timișoara, nu doar în oraș. Este un proiect de punere în valoare a sitului arheologic din perioada Neolitică, care aduce un beneficiu și economiei locale”, a transmis Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului.

Sanctuarul neolitic de la Parța este vechi de 6.200 de ani, iar vestigiile descoperite aici sunt păstrate la Muzeul Național al Banatului.

Situl arheologic Parta Tell 1 este cunoscut pentru descoperiri de materiale arheologice încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primele săpături sistematice au debutat aici în anul 1931. Sanctuarul neolitic a fost descoperit prin dezvelirea statuii monumentale, care s-a remarcat imediat ca un element arhitectonic de excepție. Cercetarea sanctuarului a fost finalizată în anul 1985, fiind documentată existența în acel loc a unei clădiri monumentale, de aproximativ 11,6 x 6 metri, care conținea spații delimitate de mai mică dimensiune, în care se găseau păstrate artefacte neolitice care puteau releva destinația diferitelor încăperi ale sanctuarului. În jurul sanctuarului se găseau clădiri cu funcțiuni cu structură complexă, care puteau fi puse în legătură cu destinația cultică a sanctuarului.

„Acest complex de cult a funcționat până în vremea fazei IIC a Culturii Banatului (sfârșitul mileniului al VI-lea BC), când nivelul 6 al așezării a fost distrus în întregime şi sistematic în împrejurări ce ar putea fi legate de apariția în zonă a purtătorilor fazei C a culturii Vinca”, explică specialiștii de la Muzeul Național al Banatului pe pagina web a instituției.

Pe aceeași temă:

Muzeu cu bani europeni la sanctuarul neolitic de la Parța, lângă Timișoara

Sanctuarul neolitic de la Parța, prezentat publicului american