La ceremonia de montare a plăcuței, desfășurat duminică, 26 noiembrie, au luat parte, pe lângă reprezentanții Primăriei Timișoara – în frunte cu primarul Dominic Fritz – și reprezentanții comunității evreiești. Deși inițiativa a fost înaintată de municipalitate, ideea comemorării evenimentelor de acum 85 de ani s-a născut în urma unei discuții a edilului-șef cu William Totok, cofondator al Aktionsgruppe (Grupul de Acțiune) Banat.

„Astăzi, în 26 noiembrie, sunt exact 85 de ani de când în această clădire a fost un atentat, în timpul unui spectacol pe limba idiș, iar la acest atentat au murit patru oameni și 72 de oameni au fost răniți. Acest atentat a fost într-un context european. Cu doar trei săptămâni înainte, a fost în Germania acel Reichskristallnacht (Noaptea de Cristal – n.r.), acea noapte de pogrom împotriva magazinelor, comunităților, sinagogilor evreiești. Acest virus foarte repede s-a răspândit în toată Europa și s-a dat cumva liber la astfel de atacuri. Foarte puțin este cunoscut despre făptași și ce s-a întâmplat cu ei. Ce este clar este că a fost un tânăr din Oțelu Roșu, angajat la CFR, care a aruncat două grenade din balconul Operei – Teatrului Comunal de atunci – jos, dar este clar că nu a acționat singur și a fost o acțiune planificată și cât de cât asumată de Garda de Fier, care avea o celulă importantă aici, la Timișoara, la Politehnică.

Pentru mine, această poveste are nu doar o semnificație istorică, ci, la fel, este important felul cum s-a raportat Timișoara la acest atentat. (…) Și această poveste, mă gândesc că suntem cu toții de acord, face parte din povestea multiculturală a Timișoarei, de care suntem atât de mândri. Cred că este un îndemn să conștientizăm că atunci când nu apărăm valorile Timișoarei, când nu suntem fermi în fața urii, violenței, rasismului și antisemitismului, atunci se întâmplă fapte reale, se întâmplă violențe reale. Ce se întâmplă astăzi în Orientul Mijlociu este doar un exemplu. Din păcate, în toată Europa vedem o creștere masivă a antisemitismului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Cu ocazia împlinirii celor 85 de ani la atentat, Teatrul German din Timișoara a realizat, împreună cu Teatrul Evreiesc de la București, și o piesă de teatru care a fost jucată la începutul lunii, dar care va reveni în săli pe viitor.

„Este important să ne aducem aminte”

Reprezentanții comunității evreiești prezenți la eveniment au ținut să mulțumească primăriei și primarului pentru „încăpățânarea de a realiza acest proiect”. Aceștia au mai spus că, în contextul politic actual, este nevoie de momente care să aducă aminte de discriminarea și violențele din trecut.

„Într-adevăr, un episod mai puțin cunoscut, un episod pe care și eu l-am auzit doar fugitiv în copilărie. (…) Era perioada de dinainte de război, de Kristallnacht, cum ați spus, legislația antisemită, apoi au venit lucruri rele peste comunitatea de evrei. Suntem mândri că suntem în Timișoara. Este o comunitate locală unde se poate întâmpla acest eveniment, unde ne simțit acasă și unde suntem, toate comunitățile de aici, îmbrățișați cu căldură. Este un lucru esențial, este important să ținem memoria vie. (…) Este important să ne aducem aminte, așa cum știm și o spunem mereu – ca să se nu se repete. Este important, însă, să subliniem acest caracter unit al Timișoarei, unde evreii s-au simțit mereu acasă”, a declarat și Luciana Friedmann, președinta Comuității Evreiești din Timișoara.

La montarea plăcii comemorative a participat și familia Schwartz, actuala bunică a acestei familii fiind una dintre persoanele rănite la acel atentat. Andrei Schwartz, membru al Congresului Internațional al Evreilor, a ținut în aceste condiții să vorbească despre antisemitism.

„Din păcate, toți evreii sunt experți în antisemitism, dar consider că antisemitismul nu e o problemă care se rezumă la evrei. Este o problemă a societății, și cred că suntem cu toții de acord. Este o hârtie de turnesol a societății. Nu existența antisemitismului, pentru că, din păcate, antisemitismul există în varii forme: nu doar extrema dreaptă, nu doar extrema stângă, vedem în formele extremiste ale islamului și alte forme. Sunt o mulțime de oameni care se consideră fervent atei și care manifestă antisemitism. Din păcate, vedem acest lucru acum, în aceste săptămâni care au trecut după masivul pogrom din 7 octombrie. Sunt foarte mulți cei care, dacă s-au asociat memoriei holocaustului, memoriei celor uciși în urmă cu 80 de ani, le este mult mai dificil să exprime compasiune, să simtă empatie față de suferința evreilor care au fost masacrați astăzi. Da, este problema societății. (…)

Timișoara nu este, chiar dacă uneori simțit acest lucru, nu trăiește așa în izolare față de restul societății, chiar dacă uneori rezultatele ne fac să sperăm. Vedem cum în România acest microb, acest virus al antisemitismului este un utilizat și folosit în varii moduri, de la cel mai înalt mod de reprezentare politică până la viața socială în general. (…) Evreii din Timișoara au contribuit în mod esențial – alături de germani, de maghiari, de sârbi și de alte naționalități – la ceea ce ceea ce a devenit țesătura societății, ceac are continuă până astăzi, dar care este din ce în ce mai slăbită”, a declarat și Andrei Schwartz.

Pe plăcuța montată pe clădirea Operei scrie, în patru limbi – română, ebraică, germană și maghiară – următorul mesaj: „În amintirea celor patru evrei uciși în această clădire în atentatul din 26 noiembrie 1938. Nu uităm”.

foto: PMT