Într-o zi de 13 august, în urmă cu 145 de ani, se năștea la Cacova (azi Grădinari, Caraș-Severin) un copil fascinat de orice penaj prins în lumina dimineții. Este vorba despre Dionisie Linția, care avea să devină părintele ornitologiei moderne din România și unul dintre cei mai pasionați „constructori de muzee” pe care i-a avut Timișoara.

„Linția a trăit cu binoclul și carnetul de notițe mereu la îndemână. A vânat pentru cunoaștere. A împăiat, a studiat, a notat și a aranjat fiecare exemplar cu precizia unui bijutier. Rezultatul? Cea mai mare și mai diversă colecție ornitologică din țară: peste 2.600 de păsări, cuiburi și ouă donată orașului și expusă în Palatul Cultural, într-un Muzeu Ornitologic care a devenit atracție internațională. În vitrine, păsările erau scene vii: stufărișuri cu egrete, pășuni cu ciocârlii, stânci cu vulturi, ape cu lebede. Biogrupurile create de Linția spuneau povești despre Banat, Delta Dunării, Carpați și Dobrogea, într-un limbaj vizual pe care îl înțelegea oricine”, au relatat reprezentanții muzeului.

În zilele noastre, moștenirea sa face parte din patrimoniul Secției de Științele Naturii a Muzeului Național al Banatului. Este o comoară științifică și culturală pe care muzeografii o păstrează cu grijă și pe care publicul o va putea vedea peste trei ani, timpul estimat pentru redeschiderea Castelului Huniade, casa muzeului.

„În fotografiile păstrate, îl vezi la lucru: atent, meticulos, înconjurat de aripi și penaje. În ochii lui recunoști bucuria de a salva, pentru ochiul omului, fragmente de frumusețe pe care timpul le-ar fi risipit. În imagini: bufnița pitică din colecția lui Dionisie Linția, portretul ornitologului, cadre din atelier și fragmente din colecția sa de excepție”, au mai transmis cei de la muzeu.

Foto: Muzeul Național al Banatului