Prima întrebare ar fi ce probleme are comuna pe termen scurt și pe termen lung?

Problemele pe termen scurt… În primul rând, este Ordonanța 56, care a modificat OUG 52, cu reglementarea plăților pe media ultimelor nouă luni, care mă împiedică să plătesc anumite facturi. Aș avea bani să le achit, dar, din păcate, nu se poate. De ce m-am lovit, dar s-a rezolvat, au fost niște contracte de consultanță, pe fonduri europene.

Și pe termen lung?

O altă problemă, și pe termen scurt, și pe termen lung, este prețul destul de mare al curentului, care s-a scumpit foarte mult. La noi, fiind subvenționați – sau, mă rog, prețul fiind plafonat – noul preț foarte mare ne-a dereglat. În primul rând, aveam un buget făcut pe anumite sume – secțiunea funcționare lasă de dorit la noi, în sensul că avem o comună mai mică, cu venituri proprii reduse – și, atunci, aceste măriri, plus TVA-ul care a crescut și el, ne-au făcut la buget niște găuri. Eu, de exemplu, a trebuit, cel puțin de vreo două luni, să pun niște timere la sistemul de iluminat public. Cinci ore pe noapte am întrerupt iluminatul. Oamenilor nu le convine, dar nu am ce face. Nu pot să rămân dator, nu vreau să intrăm în faliment.

Cum s-ar putea reglementa situația?

Momentan, dacă guvernul nu reglementează în primul rând plafonarea, nu o putem scoate la capăt. E clar că încercăm să fim, la sfârșit de an, cu cât mai puține datorii. Adică am rostogolit de două luni niște facturi, le rostogolim și pe decembrie și, totuși, s-ar putea să rămânem cu ele neplătite, să le plătim în ianuarie, după buget poate. Rămânem cu datorii, deci nu-i prea plăcut. Măcar dacă am fi știut de la începutul anului, dar așa ne-au luat prin surprindere. Plus TVA-ul!

Ați menționat de partea de dezvoltare. Ce proiecte merg în continuare, date fiind aceste condiții?

Pe partea de dezvoltare, în continuare, merge centrul cu aport voluntar pentru deșeuri, care undeva a ajuns acum la 80%. Pe PNRR. Avem ceva probleme cu deconturile de la București: eu am trei deconturi trimise și n-am primit banii. Constructorul e puțin blocat. Fiind și în insolvență constructorul nostru, este o situație mai grea, dar mergem înainte. Avem termen la anul, 2 iunie, sperăm să fie așa.

Am mai început de două săptămâni o asfaltare pe AFIR, programul de finanțări rurale, de 4,1 km, care merge înainte. Pentru acesta am luat și un credit de la Trezorerie de 700.000 de lei, se poate cofinanța. Mai avem și la centrul cu aport voluntar un alt credit, am luat 300.000, care sunt deja plătiți constructorului. Deci am luat un milion, în total, în credit.

Mai avem un proiect panouri fotovoltaice pe Programul de Modernizare, un parc fotovoltaic la care începe luni construcția. Am terminat licitația, am terminat tot lucrul pe partea de documentații, și am dat pentru ziua de luni ordin de începere a lucrărilor. Aici trebuie să putem să punem o grămadă de bani, pentru că ATR-urile nu au fost plătite sau nu vor fi decontate, tot din banii noștri. Este, de asemenea, peste 300.000 de lei, destul de scump pentru bugetul nostru, dar sperăm pe viitor să facem o economie aici.

Am început de ieri o remiză PSI de reabilitat, cu camere pentru odihnă, de cursuri pentru pompierii voluntari – cursanți avem încă 15 –, pe Programul Transfrontalier România-Serbia. Avem trei mașini PSI la momentul ăsta, suntem un serviciu voluntar foarte bine pus la punct: o mașină mare de 5.000 de litri, una de 2.000 de litri, una mică, un fel de ATV. Avem 30 de pompieri voluntari, vom mai adăuga 15, iar acum le facem și o sală și de cursuri și de odihnă. Avem costume, echipamente de respirat, suntem chiar bine puși la punct. Este un serviciu voluntar autorizat.

Pe partea de utilități, aveți investiții în desfășurare?

Avem rețeaua de apă, este cu stații de tratare, e terminată prin PND. Și acum avem blocat un proiect de canalizare pe jumătate de localitate pe (Programul – n.r.) „Anghel Saligny”. Încă nu începusem, am lucrat la licitație. Eu continui licitația, doar că nu vor putea începe lucrările.

Și mai este amânat un proiect câștigat, la care cred s-a renunțat, dar nu din cauza noastră: platformă de gunoi de grajd, tot pe bani de la Ministerul Mediului. N-am apucat să semnăm contractul, nici n-am început lucrurile și cred că i s-a pus capăt. Deci astea două proiecte, din păcate…

Și am mai pierdut un proiect, tot pe fonduri transfrontaliere România – Serbia, unul de reabilitare a bucătăriei de la căminul cultural, a camerelor frigorifice. Am făcut un foișor pentru servirea mesei, dar partenerii sârbi n-au mai avut bani să continue.

Mai este un proiect care va începe peste o săptămâna, o mică reabilitare de drum comunal cu banii de la Consiliul Județean. Acolo, sumele sunt mici. Trebuie să îți pui mintea să faci ceva cu ei. Anul trecut am cumpărat piatră, balastrul. Anul ăsta îl aștern, la anul poate îl asfaltez. Adică este un proiect mic. Avem proiect, avem autorizații de construire.

Colaborarea cu CJT-ul cum se desfășoară?

Este bună la momentul actual. N-am avut o colaborare prea bună cu fostul președinte (Alin Nica – n.r.), din păcate. La un moment dat, am făcut parte din același partid și ne înțelegeam, dar când a ajuns președinte, relația nu s-a mai menținut. Acum am o colaborare bună cu Alfred Simonis, deși eu am candidat independent. Nu sunt regimentat politic, dar am o colaborare bună cu președintele.

Și pe partea de cultură, ce evenimente se organizează la Valcani?

Din bugetul de anul ăsta am organizat doar un festival de folclor, care era obligatoriu pentru proiectul cu sârbii. Aveam un proiect, care e finalizat deja: o scenă la căminul cultural. O scenă frumoasă, fixă. Acolo am organizat un festival de două zile, în luna septembrie. Și cu ajutor de la Consiliul Județean, dar și cu bani de la noi.

Rugă ați avut?

Ruga noastră este, teoretic, pe 14 octombrie. Rugile nu se pot finanța, decât dacă le pui cu zilele comunei sau cu alte sponsorizări. Asta, în primul rând. În al doilea, la noi nu a fost nicio tradiție, să zic așa, cu ruga în comună. După 1990, undeva, a început să se țină, deși nu era o tradiție veche. Eu personal am fost nașul rugii de două ori, dar a fost pe banii mei. Am adus muzică, am plătit, dar a fost o contribuție privată, acum ceva ani, înainte de începerea mandatului. Cine ținea ruga era nașul rugii. Fiind o dată fixă, pe 14 octombrie, deci nu sâmbăta sau duminica, e mai greu de susținut. Am făcut, în schimb, acțiuni precum acestea, cu festival, cu copii. Avem și un ansamblu de dansuri pe care îl cofinanțăm.

Și pe partea de sport?

Pe sport, cofinanțăm echipa de fotbal, aflată momentan în campionatul județean. Echipa are certificat de identitate sportivă, deci o putem finanța cu până la 90%, așa și facem. Restul de 10% și-l asigură prin sponsorizări. La fel și cu ansamblurile de dansuri, finanțăm cu 90%.

Și ultima întrebare, legată de cum comunicați cu cetățenii. Vă scriu pe Facebook, vă sună, vin direct la primărie?

Avem și o pagină a primăriei de Facebook, pe care o administrez eu direct. Dar cetățenii în general vin la mine, ușa-i deschisă, nu am program de audiențe stabilit. Cine vine, e bine primit. Și dimineața, și după-masa, și oricând mă găsește lumea pe stradă. Suntem o singură localitate, nu este greu. Adică eu ies prin centru, mă plimb pe străzi toată ziua, iar cine vrea mă oprește. Nu e o comunicare deloc grea, să zic așa. Putem comunica și în genul «hai, dăm un telefon». Când e vorba despre vreun afiș (cu acțiuni de interes public – n.r.) sau altceva, îl mai punem la un magazin unde se vinde pâine, la poștă, la dispensar. Putem comunica oricum, pe mine nu mă deranjează.