Evenimentul, intitulat sugestiv „Deportarea în Bărăgan”, își propune să readucă în atenția publicului drama celor peste 40.000 de bănățeni strămutați forțat în vara anului 1951 și să transforme memoria colectivă într-o experiență vie.

Manifestarea va debuta la ora 22:00 și este construită ca un traseu simbolic între locurile memoriei din Jimbolia, într-un demers artistic și documentar menit să reconstituie fragilitatea momentului în care mii de familii au fost smulse din propriile case și trimise în Câmpia Bărăganului.

Organizatorii descriu evenimentul drept „un exercițiu memorialistic viu”, în care fotografiile, mărturiile supraviețuitorilor, muzica și spațiul urban se reunesc pentru a recupera o istorie care riscă să se piardă în timp.

Deportarea în Bărăgan, produsă în contextul tensiunilor dintre Stalin și Tito, a reprezentat una dintre cele mai dure măsuri represive ale regimului comunist. Zeci de mii de oameni din zona de frontieră a Banatului au fost ridicați peste noapte și deportați în sud-estul României, fiind considerați „elemente nesigure” sau „chiaburi”.

Spre deosebire de deportarea germanilor în URSS din 1945, deportarea în Bărăgan a afectat comunități etnice diverse și a vizat în special populația înstărită sau independentă economic.

Din Jimbolia au fost deportate 1.006 persoane, obligate să supraviețuiască în condiții extreme, în localități improvizate precum Bumbăcari, Dropia sau Olaru.

Evenimentul va începe la sediul Asociației NomadAKtiv, într-o clădire de patrimoniu care a găzduit timp de un secol o școală și o grădiniță. Aici va fi prezentată expoziția și instalația artistică „Chipul Bărăganului”, care reunește fotografii documentare din perioada deportării. Imaginile surprind atât suferința exilului, cât și încercarea deportaților de a-și păstra demnitatea prin viața de zi cu zi, sărbători și ritualuri familiale.

Tot în cadrul manifestării va fi lansat volumul „Neuitata zi de 18 iunie 1951”, semnat de Romina Soica și Sergiu Soica, o lucrare dedicată deportării din Sânnicolau Mare și destinului comun al comunităților bănățene afectate de represiunile comuniste.

Participanții vor porni apoi într-un traseu pietonal spre Muzeul Căilor Ferate, într-un gest simbolic de solidaritate cu cei peste 1.000 de jimbolieni care au mers spre gară în vara anului 1951, fără să știe dacă se vor mai întoarce vreodată acasă.

La Muzeul Căilor Ferate, aflat în apropierea gării din Jimbolia, memoria deportaților va fi evocată printr-un recital de chitară clasică susținut de Florin Țubucan, student al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

De asemenea, vor fi prezentate mărturii ale supraviețuitorilor păstrate în colecția Heimatblatt Hatzfeld a organizației HOG Hatzfeld, care reunește comunitatea șvabilor jimbolieni stabiliți în Germania.

Tot în 29 mai, de la ora 11:00, Liceul Tehnologic Jimbolia va organiza o vânătoare de comori cu tematică istorică, transformând orașul într-un traseu educativ dedicat memoriei deportării.

Elevii vor participa la probe de cercetare și documentare menite să îi ajute să înțeleagă drama deportaților nu doar ca pe un episod istoric abstract, ci ca pe o experiență umană profund legată de orașul în care trăiesc.

„La ora 1 fix, în 18 iunie 1951, a început operațiunea de ridicare din case a viitorilor deportați. Ni s-a spus că în două ore trebuie să fim pregătiți pentru a fi transportați. Nu ni s-a spus unde. (…) Păziți de soldați, ne îndreptam spre gară”, își amintește Ernst Stoffel, unul dintre supraviețuitorii deportării.

Ediția din 2026 a evenimentului este organizată de Muzeul Presei „Sever Bocu”, Asociația NomadAKtiv, Asociația Colț de Banat, Liceul Tehnologic Jimbolia și Școala Gimnazială Jimbolia, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Jimbolia.