Arheologul Victor Bunoiu, consilier al Direcției de Cultură Timiș, a susținut că, pe lângă cele 57 de monumente istorice de importanță extrem de mare, pentru care există date exacte, în județul Timiș sunt și circa 1.000 de situri incluse în repertoriul național, însă doar 10 la sută dintre acestea sunt și localizate cu exactitate. Din lipsa datelor concrete, există situații în care noile construcții pot afecta iremediabil patrimoniul arheologic.

„În cursul anului 2016 dorim să creionăm o strategie de protejare a patrimoniului arheologic din județul Timiș. Pe lângă siturile din lista monumentelor istorice – 57 – care sunt foarte importante și care au coordonate precise de localizare, mai există o bază de date numită repertoriul național. Avem aproximativ 1.000 de situri în această bază de date, dar doar 10 la sută au coordonate precise de localizare. Și de aici rezultă o serie de probleme la inițierea unor lucrări de construcție în zonele respective, inclusiv la vânzarea terenurilor, care, mai nou, trebuie să aibă avizul Ministerului Culturii în cazul în care există un sit reperat acolo. Și avem nevoie de coordonate precise”, a afirmat Bunoiu.

El a precizat că zona cea mai vulnerabilă din acest punct de vedere se află lângă Timișoara, acolo unde în ultimii ani s-a construit masiv.

„Avem în vedere câteva zone pe care noi le considerăm vulnerabile în domeniul protejării patrimoniului, și anume, zona metropolitană a municipiului Timișoara, cu prioritate. Comunele din jurul Timișoarei unde dezvoltarea imobiliară este foarte intensă”, a mai spus Bunoiu.

El a dat ca exemplu Moșnița, acolo unde un proprietar a turnat fundația casei peste o așezare neolitică. Întâmplarea și norocul au făcut ca specialiștii de la Universitatea de Vest să observe acest lucru și să ceară oprirea lucrărilor, iar astfel informația arheologică a fost salvată.

Problemele au apărut din cauză că nu toate descoperirile arheologice făcute în ultimii zeci de ani în Timiș au coordonate exacte de localizare. Acum, însă, reprezentanții Direcției de Cultură, ajutați de cei de la Muzeul Banatului și UVT, doresc să cartografieze aceste situri și să introducă localizarea lor într-o bază de date comună, la care să aibă acces și primăriile în momentul în care eliberează autorizații de construcție.

Bunoiu a precizat că în cazul în care lucrările de construcție nu se sistează în momentul în care se descoperă potențiale vestigii arheologice, proprietarii riscă dosare penale.