Deși România traversează o criză energetică, Colterm spune că nu are probleme cu aprovizionarea pentru sezonul rece. Provocările vin însă din transportul cărbunelui, proiectele de decarbonizare și costul certificatelor de CO₂, ajuns la niveluri record.

Criza energetică prin care trece România a afectat mai multe sectoare de activitate, dar Colterm, compania locală de termoficare din Timișoara, nu are momentan probleme. Cel puțin nu pe această latură, deși în contextul problemelor cu hidrocentralele și centrala nucleară de la Cernavodă, centralele pe cărbune au temporar un rol ceva mai important și, teoretic, prioritate în livrarea de combustibil.

„Pentru noi, principala problemă legată de cărbune este faptul că până la finalul acestei luni este închisă linia Timișoara Est – Lugoj. Deci nu putem aduce niciun cărbune, deși avem contractat, iar după ce se va redeschide linia, ea va rămâne deschisă doar între septembrie și februarie.

Va trebui să concentrăm livrările într-un interval de timp foarte scurt. Dar strict legat de criza energetică din prezent, nu este nicio problemă legată de direcționarea unor cantități de cărbune pentru instalațiile de producere a energiei electrice din alte zone. Nu suntem afectați de această situație. (…)

Noi avem deja 10.000 de tone de carbon în stoc. Estimările noastre sunt că sezonul va începe încă de la mijlocul lui octombrie, începutul lui noiembrie, ca de altfel în fiecare an, la CET Sud. În septembrie și octombrie am putea să aducem suficient cărbune”, a declarat Cristian Amza, administratorul special al Colterm, pentru Tion.

Anul trecut, de exemplu, Colterm avea în septembrie un stoc de 30.000 de tone de cărbune.

„La Timișoara, decarbonizarea se va întâmpla probabil natural”

Pe de altă parte, nevoia decarbonizării și proiectele de infrastructură sunt cele care, de fapt, dau bătăi de cap conducerii societății aflate în insolvență. Decarbonizarea a fost, în ultima perioadă, subiect de dezbatere în contextul noii legi adoptate de parlament, dar încă nepromulgată.

„Legea a trecut cu niște amendamente. O să vedem dacă rămâne în vigoare așa sau nu. (…) La Timișoara, decarbonizarea se va întâmpla probabil natural, fiind forțați cumva și de faptul că din februarie se închide iarăși linia ferată.

De această dată, se închide sectorul dintre Drobeta-Turnu-Severin și Caransebeș pentru 5 ani. Deci, fie vom renunța la cărbune, fie vom găsi rute alternative de transport. Acestea, în general, însă, au prețuri mai mari”, ne-a mai declarat Amza.

Colterm și Primăria Timișoara au mai multe proiecte care au ca obiectiv pe termen lung decarbonizarea producției de energie termică. Cel mai important, probabil, este cel de legare a CET Sud direct la rețeaua de Transgaz.

Altfel, însă, mai sunt și proiectele de motoare în cogenerare – care să producă și energie electrică –, dar și cel pentru energie geotermală, desfășurat împreună cu OMV.

„Proiectul cu Transgaz este în continuare în lucru, ca să zic așa. El a fost bugetat de Primăria Timișoara anul ăsta cu aproape 10 milioane de euro. În funcție de cum se mișcă lucrurile și pe la Transgaz și la nivel de studii, avize și așa mai departe, sperăm că undeva la anul se poate avansa mai bine. (…)

Există o discuție pe măsura de finanțare privind motoare în cogenerare, la care, nu de mult timp, Primăria Timișoara a dat un răspuns favorabil. (…) Mai este și proiectul primăriei cu OMV-ul, care merge înainte. Din nou, însă, vorbim de proiecte foarte mari și care au nevoie de foarte mult timp pentru dezvoltare”, ne-a mai explicat administratorul special Colterm.

Acesta a insistat și asupra faptului că, din toamnă, partea de furnizare și transport a agentului termic nu va mai ține de Colterm, ci va fi preluată de o altă firmă a primăriei. Tradiționala companie de termoficare va rămâne strict cu componenta de producție, adică în general cu cele două centrale mari ale orașului – CET Sud și CET Centru.

Vă amintim, legea care protejează centralele pe cărbune a fost adoptată miercuri, dar președintele o va contesta prin prisma PNRR. Altfel, tot în legătură cu discuțiile pe această nouă lege, reprezentanții companiei anunțau și în primăvară planurile de „decarbonizare” ale Colterm, dezmințind la acea vreme zvonurile că CET Sud ar urma să se închidă.

Certificatele de poluare, la „prețuri maxime istorice”, dar vor fi cumpărate

O presiune suplimentară pe compania de termoficare o pune, ca în fiecare an, procesul de achiziționare a certificatelor de poluare. Anul acesta, Colterm trebuie să investească peste 80 de milioane de lei pentru a le cumpăra, prețul acestora atingând în ultimele luni noi maxime istorice.

„Sunt la prețuri maxime istorice. La valoarea actuală, vorbim de aproape 80-85 de milioane de lei. Lucrăm în prezent să achiziționăm o primă tranșă – Primăria Timișoara a aprobat recent o primă plată de 35 de milioane; mai punem noi o parte din bani și luăm această primă tranșă. După aceea, urmează și tranșa a doua sau a treia, până le luăm pe toate. Termenul este 30 septembrie și, într-o formă sau alta, le vom lua pe toate.

Așteptam să vedem o reducere a prețului, dar, în ultimul an, din cauza conflictului din Iran și a faptului că există presiunea aceasta pe folosirea în continuare a cărbunelui și a combustibililor fosili, prețul nu a mai scăzut absolut deloc”, a conchis Amza.

Vă amintim, certificatele de poluare trebuie achiziționate în fiecare an pentru emisiile din anul anterior. Colterm a primit două amenzi pentru lipsa acestora: 106 milioane de lei în 2021 și 72 de milioane de lei în 2022.