Evenimentul de prezentare a strategiei de dezvoltare a Zonei Antenelor s-a desfășurat la Cinema Timiș, marți după-amiază. Aici au fost invitați să vorbească și să răspundă întrebărilor atât reprezentanți ai municipalității și ai echipei care concepe strategia, cât și ai proprietarilor.

Mai exact, au urcat pe scenă primarul Dominic Fritz, arhitectul-șef Gabriel Almăjan, membrii echipei de elaborare Teodora-Iulia Contantinescu și Maria Cristina Găvozdea, profesorul universitar Nicolae Popa și Darius Jumanca, unul dintre cei mai mari proprietari din zonă. Moderator a fost Bogdan Suditu, alt membru al echipei de elaborare.

„Astăzi a fost, după mai multe întâlniri cu public închis, specific, prima prezentare publică a draftului de strategie pentru zona antenelor, înainte să ajungă în consiliul local și să devină o formă juridică. Am prezentat pentru aceste 40 de hectare de teren industrial, din mijlocul Timișoarei, lângă mall, o strategie de urbanizare, cum putem să transformăm acest areal într-un cartier modern, compact, cu o calitate mare a locuirii.

Mă bucur că au fost multe întrebări, mult interes, au venit 300 de oameni și asta arată că timișorenii vor să aibă un rol mai puternic și să ne asumăm o viziune integrată pentru urbanizarea orașului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

În cadrul evenimentului, după prezentările de rigoare, au fost transmise aproximativ 100 de întrebări și comentarii prin platforma dedicată, iar vorbitorii au apucat să răspundă la cele mai apreciate dintre acestea.

Pe scurt, se poate rezuma că strategia se bazează pe dorințele oamenilor, dar nu toți, mai ales dintre proprietari, sunt la fel de mulțumiți. „Depinde ce lup întrebi”, după cum a răspuns Jumanca unei întrebări din public.

Cum va arăta Zona Antenelor

Cea mai mare curiozitate a serii, care a și atras sutele de participanți, a fost cum va modela masterplanul zona studiată. Principala funcțiune se vrea a fi cea rezidențială, dar și cu o activitate economică considerabilă. Schimbarea atrage, bineînțeles, și nemulțumiri din partea unor proprietari.

„Specificul acestei zone este că terenurile sunt deținute în proporție de peste 90% de proprietari privați. Sunt cel puțin 28 de proprietari acolo. Asta înseamnă că noi venim cu o viziune unitară, ca nu fiecare proprietar să trebuiască să-și facă propriul PUZ (plan urbanistic zonal – n.r.) pentru parcela lui. Dăm o predictibilitate de reglementare, de viziune urbanistică și eu cred că va fi un exemplu pozitiv și inovator pentru felul în care proprietarii privați, mediul privat, și administrația publică, împreună, definesc anumite obiective comune, pentru că și acest proces a fost unul participativ și am început bineînțeles discutând cu proprietarii de terenuri. (…)

A fost un prim pas cu această strategie, să oferim o viziune comună. Într-un al doilea pas va trebui acum, cu ajutorul unui PUZ sau a mai multor PUZ-uri pentru această zonă să intrăm în această fază de «negociere», în care fiecare proprietar se regăsește. Important este că nu avem nicio intenție astăzi, mâine să închidem vreun business acolo, dimpotrivă, ne bucurăm că această zonă produce o valoare economică pentru oraș în prezent. (…)

Strategia în sine încă nu este suficientă. E doar primul pas, dar genul ăsta de întrebări se clarifică în mod normal prin procedura unui plan urbanistic zonal. Bineînțeles că tot succesul acestei strategii depinde și de voința proprietarilor. Dacă majoritatea proprietarilor lasă totul așa cum este, noi nu putem să-i forțăm să investească, dar e important să înțeleagă toți că, dacă mergem toți în această direcție, atunci se va transforma și valoarea acestor terenuri.

Cred că toți cei care au terenuri acolo au înțeles că în mijlocul orașului nu poți încă, în 2030, să ai terenuri cu activitate economică limitată. Va fi un proces lung, nu vorbim aici de 5 ani, poate nici de 10 ani, ci poate mai degrabă de 15-20 de ani, și va depinde de abilitatea administrației locale de a gestiona și media acest proces, care va avea mai multe etape și va funcționa și cu etape paralele”, a mai declarat primarul Dominic Fritz.

Masterplanul stabilește și funcțiunile care vor fi permise terenurilor private, dar pentru că majoritatea terenului este privat, primăria nu poate impune decât câteva reglementări viitoare pentru această zonă. Pe terenurile publice – statul român deține aproximativ 9%, iar primăria 2% – ar urma să se construiască o școală sau o grădiniță, clădiri cu funcțiune culturală și parcuri.

Totuși, „nimic care să poată fi realizat într-un mandat”. Altfel, o bună parte a terenurilor, aproximativ o treime, sunt în prezent nefolosite.

„Vor fi, pe 40 de hectare, un complet nou cartier pentru Timișoara, în care avem funcțiuni mixte, în care principala funcțiune este rezidențială, în care vor locui oameni. Vrem să fie un cartier în care ajungi oriunde foarte repede, în care mergi pe jos, folosești bicicleta. Vom avea în mijlocul cartierului un mare parc de cinci hectare. Planificăm să construim o școală în sudul cartierului.

Ne gândim la o funcțiune culturală ca o funcțiune ancoră pentru tot orașul: poate un muzeu de artă contemporană, poate o bibliotecă modernă. Și bineînțeles că vom conecta și cartierele care acum nu sunt conectate: Lipovei – strada Holdelor va fi continuată prin acest cartier, astfel încât să nu mai fie un dop în mijlocul orașului”, a conchis primarul Dominic Fritz.

Vă reamintim, în martie 2023, Consiliul Local Timișoara aprobase intenția de realizare a unui masterplan pentru zona Antenelor. Aici au fost identificate mai multe disfuncționalități: lipsa unei corelări între planurile de investiții publice și cele private, lipsa unui instrument de reglementare pe termen mediu și lung, lipsa serviciilor, infrastructură ineficientă.

Până să fie și aprobat în consiliul local masterplanul, urmează noi întâlniri mai restrânse, unde se mai pot aduce modificări.