Pentru a obține date pentru analiza intitulată „Indicele Transparenței Locale 2023”, Funky Citizens a trimis chestionare către 3.187 de primării din România, dar în detaliu au fost analizate 50. În cazul acestora din urmă, au fost analizați 126 de indici, grupați în 12 „capitole ale transparenței”: Informații despre activitatea primăriei; Acces la informații; Participare publică; Proces bugetar, Contracte publice; Asistență financiară pentru indivizi și organizații; Companii/ întreprinderi/ regii/ asociații municipale; Proprietatea publică a municipalității; Resurse umane și politica de personal; Politica anticorupție, etică și integritate profesională; Climat investițional și dezvoltare economică; Servicii sociale, educație, locuire; Politica de urbanism și construcții.

„Prima ediție a cercetării scoate în evidență o realitate în care obligațiile legale de transparentizare a procesului decizional devin opționale pentru decidenți, în special atunci când nu există presiune publică. Atunci când aceste obligații sunt respectate, absența unui format deschis al informațiilor devine un obstacol semnificativ pentru cetățeni în monitorizarea activităților primăriei. Într-un scenariu în care cetățenii nu au acces la informații despre schimbările din comunitatea lor și sunt excluși de la procesul de cheltuire a banilor publici, stabilirea unei relații cu cetățenii nu poate fi numită o prioritate pentru decidenți. Pe baza datelor și lacunelor identificate, dorința de transparență stimulează participarea publică și implicarea comunității în procesul decizional, două aspecte esențiale pentru cetățenia activă într-o democrație”, spune Ana Mocanu, coordonatoarea proiectului „Indicele Transparenței Locale 2023” din partea asociației Funky Citizens.

Cum stă Timișoara?

Primăria Timișoara a primit, rotunjit, nota 5 în „Indicele Transparenței Locale 2023”. Nota reală este de 4,75, aceasta reprezentând media celor 12 capitole ale transparenței analizate:

• Activitatea primăriei: 6,67;
• Participare publică: 5,26;
• Proces bugetar: 6,67;
• Contracte publice: 4,17;
• Asistență financiară: 1,67;
• Companii municipale: 2,50;
• Proprietate municipală: 1,67;
• Resurse umane: 8,33;
• Anticorupție și integritate: 4,55;
• Dezvoltare economică: 3,64;
• Servicii sociale: 5,64;
• Urbanism și construcții: 6,25.

La capitolul „Resurse Umane”, Primăria Timișoara a obținut chiar cel mai mare punctaj dintre toate primăriile, la egalitate cu cele din Craiova și Petroșani. La capitolul „Proprietate municipală”, însă, scorul municipalității timișorene este printre cele mai mici din țară. În rest, scorurile sunt în general puțin peste media celor 50 de orașe, de unde și locul ocupat în clasament.

În anii precedenți, dar și în 2023, în aproximativ aceeași perioadă a anului, cei de la Funky Citizens au mai realizat și alte studii privind transparența primăriilor din țară. Acestea se rezumau doar la transparența bugetelor locale. În 2021, Primăria Timișoara ocupa primul loc, cu o notă de 8. În 2022, nota a scăzut la 7, astfel că a coborât mai jos în clasament, la egalitate cu mai multe orașe pe pozițiile 7 – 25. În 2023, Primăria Timișoara a primit tot 7, iar în ierarhie se situează în intervalul 10 – 28.

Care sunt cele mai transparente primării din țară?

În fața Timișoarei, în clasamentul Indicelor de Transparență Locală 2023, sunt opt primării: Sector 6 (6,02), Brașov (5,90), Iași (5,77), Sibiu (5,72), Cluj-Napoca (5,48), Sector 2 (5,24), Galați (4,98) și Craiova (4,88).

Per total, însă, analiza celor de la Funky Citizens arată că primăriile din România – surprinzător sau nu – nu sunt chiar cele mai transparente. Dintre cele 3.187 de e-maluri trimise primăriilor din țară în baza Legii 544/2001, doar 814 au primit răspuns. Ce-i drept, în cazul a 234 au apărut erori de livrare, iar 123 de primării au cerut o prelungire a termenului de răspuns.

„Indicele Transparenței Locale 2023 arată că transparența administrației locale are deficiențe structurale semnificative, punând astfel sub semnul întrebării utilizarea fondurilor publice sau alte decizii de guvernare locală din cauza opacității care poate ascunde interese particulare în locul interesului public. Din cele 50 de localități analizate în detaliu, doar zece au suficiente sisteme de asigurare a transparenței și toate aceste localități sunt municipii mari sau Sectoare ale Bucureștiului. În rest, niciun oraș mic sau comună nu au reușit să obțină un scor peste 5/10, ceea ce ridică serioase dubii cu privire la implementarea unui standard minimal de transparență la nivel național, dar și privind înțelegerea rolului pe care publicarea unor date esențiale îl are, inclusiv în dezvoltarea economică și bunăstarea unei comunități”, precizează reprezentanții Funky Citizens.

Au existat, însă, și câteva aspecte relativ pozitive. În general, pe site-urile primăriilor analizate în detaliu se găsesc informații despre bugetul local, modalitatea de a formula petiții pe Legea 544/2001, hotărârile de consiliu local, politica de salarizare, strategii de dezvoltare și PUZ-uri. Analiza completă o puteți găsi AICI.

Cei de la Funky Citizens caută, de asemenea, să extindă rețeaua „Republica Funky” astfel încât, în viitor, analiza „Indicele Transparenței Locale” să cuprindă toate unitățile administrativ-teritoriale din țară.