Ce ar presupune fuziunea

În cazul în care două sau trei comune din Timiș decid să se unească, acestea vor avea acces la fondul județean și ar putea reduce costurile administrative, prin diminuarea numărului de funcții de conducere și optimizarea structurilor locale. În plus, resursele financiare ar putea fi folosite mai eficient pentru investiții în infrastructură și servicii publice.

„Vreau să fiu foarte limpede: banii vor fi acordați indiferent de culoarea politică a primarilor. Nu este un favor politic, ci este o investiție pe termen lung. O investiție prin care comunitățile pot face mai repede ceea ce oricum trebuie făcut: drumuri comunale, apă, canalizare, gaz, modernizarea școlilor și alte proiecte esențiale pentru dezvoltare.

(…) Mai mult, îndemnăm Guvernul să instituie un fond național care să funcționeze pe aceleași principii. Iar sumele care vor fi acordate pentru comasare se vor recupera, pe de o parte, prin reducerea cheltuielilor administrative, mai puține funcții de conducere, mai puține structuri paralele și, pe de altă parte, printr-o utilizare mai eficientă a banilor pentru investiții”, a declarat Alfred Simonis, președintele CJT.

El a mai subliniat că inițiativa este voluntară și că scopul este să ofere soluții financiare pentru comunele mici, care se confruntă deja cu bugete reduse și dificultăți în accesarea fondurilor.

Ce spun primarii din Timiș

Doi, dintre primarii din Timiș contactați de Tion, au oferit un punct de vedere cu privire la o posibilă reformă administrativ-teritorială. Un primar din Timiș, care a cerut să rămână anonim, susține ideea reorganizării administrative, considerând că reforma ar trebui să țină cont de evoluția unităților administrativ-teritoriale din ultimele decenii.

„După Revoluție, în județul Timiș erau 68 de unități administrativ-teritoriale, iar acum sunt 89 (numărul comunelor – n.r.). Ar trebui analizat cum s-au făcut aceste dezmembrări și dacă nu ar trebui revenit la o formă mai echilibrată. Din punct de vedere financiar, ar fi o măsură bună”, afirmă edilul.

Primarul menționează că problemele financiare sunt frecvente în rândul comunelor mici și că majoritatea nu se pot descurca doar din veniturile proprii, subliniind necesitatea unor analize mai amănunțite. De asemenea, a declarat că ar fi dispus ca propria comună să fuzioneze cu alta, dacă acest lucru ar aduce resurse suplimentare pentru comunitate.

Al doilea primar din Timiș, care a ales să rămână tot anonim, se declară mai precaut. El recunoaște că fuziunea ar putea fi benefică, însă atrage atenția asupra unor probleme practice. Distanțele mari între localități și accesul dificil la servicii administrative ar putea afecta mai ales cetățenii vârstnici.

Primarul explică și dificultățile cu care se confruntă comunele mici: salariile angajaților și ale primarilor sunt plafonate, în ciuda responsabilităților mari; resursele financiare proprii sunt limitate, iar accesul la fonduri guvernamentale sau europene este dificil, însoțit de birocrație și creșteri de costuri la materiale.

Primarul subliniază că orice fuziune trebuie să se întâmple după un referendum local pentru a consulta populația și a asigura că decizia respectă interesele comunităților. În plus, primarul critică modul în care reformele centrale s-au concentrat mai mult pe creșterea taxelor și impozitelor, în timp ce comunele mici rămân cu responsabilități mari și resurse limitate, și par să fie uitate, chiar și de Consiliul Județean Timiș.

Un subiect evitat în România, dar deja implementat în alte țări

Inițiativa Consiliului Județean Timiș, de a sprijini comunele care aleg să se unească, nu este nouă în România. În aprilie 2025, o propunere legislativă privind reforma administrativ-teritorială, inițiată de deputații USR Alin-Gabriel Apostol și Diana Stoica, prevedea creșterea bugetelor locale timp de 10 ani pentru unitățile care optează pentru comasare voluntară. Proiectul a fost respins de Senat și rămâne blocat la Camera Deputaților, for decizional.

Conform acestei propuneri, comasarea ar fi fost decisă prin referendum local și sprijinită prin majorarea cotei din impozitul pe venit alocat fiecărei unități, în două etape: primii 5 ani și următorii 5 ani. Inițiatorii au argumentat că măsurile ar fi contribuit la creșterea autonomiei financiare și la eficientizarea administrației locale, reducând risipa și fragmentarea administrativă.

În România, peste jumătate dintre orașele mici și sute de comune au ajuns sub nivelul minim de locuitori prevăzut de lege (1.500 de locuitori pentru o comună), iar numărul de peste 3.200 de primării generează anual cheltuieli mari pentru bugetul de stat. În schimb, partidele politice par că au amânat până acum o astfel de reformă. Primii doritori de reformă sunt două comune din Satu Mare, fapt care marchează o premieră națională.

Este vorba de comunele Beltiug și Socond, din județul Satu Mare, care au decis să se unească. Decizia vine pentru a face față mai ușor problemelor financiare generate de criza bugetară, spun cei doi edili.

Cele două comune au constatat că, deși infrastructura este adecvată, nu se pot susține financiar. Populațiile celor două localități, 3.384 de locuitori din Beltiug și 3.100 din Socond, vor fi reunite, iar primar va fi Ioan Bartok Gurzău, actualul primar din Beltiug, care va candida din nou la alegerile din 2028.

Negocierile pentru fuziune au început acum o lună și au fost coordonate de deputatul Adrian Cozma, președinte PNL Satu Mare. Noua localitate va purta numele Beltiug.

Totuși, în mai multe țări din Europa au avut loc deja sau se află în desfășurare astfel de reforme administrativ‑teritoriale prin fuziuni. În Cipru, o reformă a reorganizat sistemul de administrație locală, combinând zeci de comune și comunități în noi structuri mai mari, pentru a crea entități cu competențe extinse și mai resurse.

Alt exemplu este Belgia, în regiunea Flandra, unele municipii au fost deja fuzionate într‑un proces voluntar, reducând numărul total de entități locale pentru a optimiza resursele și serviciile. Fuziuni suplimentare sunt planificate pentru perioada următoare. Iar în Danemarca reforme majore de structură administrativă au redus semnificativ numărul de municipalități și județe, creând regiuni mai mari și mai eficiente în gestionarea resurselor și serviciilor publice.