Barometrul Calității Vieții 2024, realizat de Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Primăria Timișoara, arată că timișorenii se declară mulțumiți în special de relațiile cu familia (93%) și de nivelul propriu de educație (87%).

În schimb, doar 60% sunt satisfăcuți de situația lor financiară, iar sănătatea este o preocupare tot mai frecventă: 1 din 3 consideră că este domeniul în care orașul trebuie să intervină urgent.

Cele mai mari probleme sunt generate de aglomerație, trafic, lipsa locurilor de parcare și spitale.

Astfel, 36,2% dintre respondenți au spus că sunt total nemulțumiți de cum se circulă prin oraș, de drumurile degradate s-au plâns 15,7% și de trotuarele neîngrijite alți 14,7%.

În Timișoara, cei mai mulți oameni folosesc mașina personală pentru deplasare, 60,20%. Este un procent mai ridicat decât cel înregistrat în 2023. În ce privește transportul în comun, aproape 50% îl folosesc; dintre aceștia, 16,7% sunt total nemulțumiți de respectarea programelor afișate.

„Rezolvarea acestei probleme majore ține de îmbunătățirea transportului public. Evident, trebuie să continuăm ce am început în acest domeniu, achizițiile de mijloace de transport noi. Pe lângă asta, e necesară și îmbunătățirea serviciilor, predictibilitatea transportului comun, curățenia și siguranța în mijloacele de transport”, a declarat, joi, la UVT, Paula Romocean, viceprimar al Timișoarei din partea USR.

În ceea ce privește infrastructura, cele mai bine cotate servicii sunt: accesul la magazine și supermarketuri (91%), iluminatul public (87%), spațiile pietonale și publice (84%).

Întrebați care ar fi primul domeniu de care s-ar ocupa dacă ar fi în locul primarului, timișorenii au răspuns: spitalele. 28,4% dintre respondenți consideră că sistemul de sănătate al orașului are nevoie urgentă de intervenție.

13,7% dintre cei care au răspuns la întrebările barometrului se declară total nemulțumiți de spitalele și clinicile din oraș.

„Sănătatea începe să devină una dintre problemele tot mai evidente în Timișoara. Am observat că starea, nivelul de sănătate, percepția asupra propriei sănătăți începe să scadă. Pot fi mai multe motive: s-ar putea ca populația să îmbătrânească. În același timp, întinerește”, a spus coordonatorul proiectului, Marius Matichescu, conf.univ.dr. și decan la Facultatea de Sociologie și Psihologie a UVT.

Totodată, curățenia este menționată ca o urgență (16,7%), alături de infrastructura educațională (15,3%).

71% dintre timișoreni cred că orașul se îndreaptă într-o direcție bună

Însă numai 21% spun că sunt total mulțumiți cu viața lor în oraș, în vreme ce majoritatea, (65,4%) sunt parțial mulțumiți.

46% dintre timișoreni sunt parțial mulțumiți de situația lor financiară, iar 16,6% spun că viața lor este mai proastă decât în urmă cu un an.

„Partea financiară, legată de veniturile populației și de posibilitatea de a-ți găsi un loc de muncă în Timișoara, e una dintre problemele tot mai nuanțate. Avem o scădere relativ importantă față de 2023. Întrebarea a fost în ce măsură sunteți de acord cu afirmația: este ușor să găsești un loc de muncă în Timișoara sau cât de mulțumiți sunteți de veniturile pe care le aveți. Și aici încă stăm bine, însă trendul este descrescător.

Am mai observat o tendință similară în pandemie. Probabil ține și de contextul european și național, dar și de insecuritățile de pe piața muncii. Timișoara are câțiva piloni importanți, cum este industria de automotive – se discută de ceva vreme că s-ar putea să aibă unele dificultăți. Însă între faptă și percepție, lucrurile sunt nuanțate. Una e să dispară locuri de muncă și alta e să existe temerea că ar putea să dispară. Chestionarul nostru se bazează în principal pe percepții”, a explicat lect.univ.dr. Alexandru Drăgan, prodecan la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie de la UVT.

Viața în cartierele Timișoarei este diferit percepută de locuitorii orașului. Pe de-o parte, 41,4% sunt mulțumiți de liniștea din zona în care locuiesc. Pe de altă parte, 26,4% sunt total nemulțumiți de lipsa locurilor de parcare. Relațiile de vecinătate funcționează (57,9% spun că se înțeleg bine cu vecinii), dar spațiile publice nu țin pasul cu dezvoltarea rezidențială.

„Cea mai mare nemulțumire e în zona Polonă. E un cartier ultra periferic, cu puține facilități și cu tranzit tot mai mare. Sunt cartiere unde nemulțumirea e față de creșe și grădinițe, pentru că fie sunt absente, fie sunt subdimensionate. Mai e un lucru interesant, în cartierele în plină emergență, nemulțumirea față grădinițe și creșe e corelată cu creșterea necesarului: zona de nord a Timișoarei, unde avem constant o populație tânără care se mută acolo și față de care echiparea tehnico-edilitară, sanitară și educațională nu ține pasul cu ritmul de creștere, deci cu așteptările populației”, a mai declarat lect.univ.dr. Alexandru Drăgan, prodecan la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie de la UVT.

Din Barometrul 2024 rezultă și că relațiile de familie rămân solide (75% dintre timișoreni sunt total mulțumiți), iar universitățile din oraș se bucură de aprecierea a 40,5% dintre respondenți.

Majoritatea timișorenilor consideră că este destul de greu să găsești o locuință la un preț rezonabil, acest trend păstrându-se în ultimii ani.

În mare parte, timișorenii se consideră toleranți față de alți oameni, familiile tinere cu copii și minoritățile etnice și religioase. La polul opus, gradul de toleranță este cel mai scăzut față de persoanele cu diferite orientări sexuale și refugiații din Ucraina.

Cei mai mulți dintre timișoreni consideră că imigranții și refugiații trebuie să învețe limba română, să aibă contact cu restul timișorenilor și să-și mențină tradițiile și cultura din țara de origine. Majoritatea respondenților sunt în cea mai mare parte de acord că imigranții să fie turiști în oraș și mai puțin ca aceștia să devină membrii ai familiei.

Conform Barometrului, nivelul de toleranță al timișorenilor este – deloc de acord: 16,80% – tolerant cu persoanele de diferite orientări sexual și total de acord: 67,10% – tolerant cu oamenii în general.

Ajuns la a noua ediție, studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Vest din Timișoara, coordonată de conf. univ. dr. Marius Matichescu. Din echipă au făcut parte specialiști din domeniile sociologiei, psihologiei, științelor politice, economiei și geografiei.

Cercetarea a fost realizată printr-un sondaj de opinie publică, desfășurat în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025, pe un eșantion de 2.355 de persoane cu vârsta de peste 18 ani din Timișoara. Eșantionul a fost stratificat în funcție de gen și vârstă, iar datele au fost colectate atât față în față (1.402 respondenți), cât și online (953 respondenți), acoperind 36 de zone ale orașului.

Chestionarul pentru ediția de anul acesta a Barometrului Calității Vieții este public și poate fi completat AICI.