Consilierii locali din Timișoara au aprobat, marți, 25 noiembrie, noile zone de impozitare din oraș. Astfel, municipalitatea va schimba, după aproape 20 de ani, sistemul. Cele patru zone de impozitare din prezent sunt fragmentate, iar în locul acestora a fost propusă o delimitare mai intuitivă, în funcție de inelele de trafic.

Principalul motiv adus în discuție a fost creșterea intravilanului. În 2006, la momentul adoptării celor patru zone, intravilanul municipiului măsura aproximativ 6893,4847 ha. Acum, potrivit noului Plan Urbanistic General, suprafața intravilanului a crescut la 8040,6721 ha.

„Datorită acestei expansiuni a suprafeței intravilane a municipiului, rezultate din aprobarea mai multor documentații de urbanism, a apărut necesitatea revizuirii zonelor de impozitare a terenurilor. Noua organizare a păstrat cele patru categorii de impozite, dar, spre deosebire de vechea structură care era mai fragmentată, aceasta a fost stabilită pornind de la cele patru inele de circulație majore ale orașului”, se arată în anexele hotărârii.

Până la urmă, proiectul a fost aprobat cu 15 voturi „pentru”. Noile zone ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2026. Totuși, asta depinde și de cum se va pronunța Curtea Constituțională pe tema legii care majorează impozitele.

Au fost, însă, discuții

Subiectul a atras mai multe discuții. Prima, și probabil cea mai aprinsă, a fost pornită de Ilie Sîrbu, consilier local AUR, care a propus definirea zonelor de impozitare în funcție de infrastructura existentă și nu de distanța față de centru neapărat. Acesta a dat exemplul mallului Shopping City, care este în zona C de impozitare. El a propus și introducerea unei zone E, pentru cartierele cu infrastructură mai proastă – Fratelia, Kuncz, Freidorf, printre altele.

„Aș vrea să explic puțin cum anume influențează impozitele stabilirea acestor zone de impozitare. Zonele de impozitare influențează impozitele în cazul impozitelor pe locuință și în cazul impozitelor pe teren. Deci, dacă vă gândiți să creștem impozitele în zona Shopping City, nu o să impactați operatorii economici, îi veți impacta pe cei care locuiesc în zonă. La fel și în zona Pieței Flavia.

În cazul spațiilor nerezidențiale, impozitarea în acest moment se face în baza valorii pe care o determină, odată la cinci ani, un evaluator ANEVAR. Nu are absolut nicio legătură cu aceste zone de impozitare pe care le stabilim noi. Și da, a mers cumva pe criteriul inelelor de circulație, pentru că întotdeauna vom găsi zone mai bune, mai calitative din punct de vedere al infrastructurii, unele mai puțin calitative, dar nu putem să fărâmițăm orașul în zeci și sute de zone.

Având în vedere că din 2006 n-am actualizat această diferențiere a zonelor, e o clasificare clară și destul de puțin discutabilă. Așa putem să luăm 100 de criterii și să ne certăm încă doi ani până vom veni cu niște zone de impozitare mai clare.

Acum, diferența între o zonă de impozitare și alta, ca să vă faceți o idee, este de 4,5%. Deci dacă acum un apartament în zona B are impozit de 130 de lei, va plăti 136 de lei. Deci asta este influența, în momentul actual, la impozitele actuale, a acestor zone de impozitare”, i-a răspuns explicat viceprimărița Paula Romocean.

În rest, au mai intervenit doar liberali. Lui Simion Moșiu i s-a explicat că proiectul nu aduce nicio creștere de impozit la modul general, în timp Alin Bătrîn a propus diferențierea în funcție de cartier. Fostul viceprimar Dan Diaconu, însă, a recunoscut că actualul model, din 2006, trebuia schimbat.

În orice caz, pe viitor, impozitul se va raporta la valoarea de piață stabilită de grila notarilor publici, iar nivelurile actuale vor române stabilite în zonele propuse „maximum un an sau doi”, potrivit Paulei Romocean.

Mai multe despre modificări puteți citi AICI. De asemenea, propunerea aprobată, împreună cu anexele, poate fi consultată AICI.