Sarmina Andronic, cadru universitar la Facultatea de Științe ale Guvernării și Comunicării din cadrul UVT, a moderat dezbaterea și alături de invitați, au abordat împreună teme variate legate de violența în școli și au oferit soluții pentru îmbunătățirea mediului educațional.

Maria Slatină, reprezentant al Centrului Județean de Resurse și Asistență Socială Timiș, a evidențiat gravitatea fenomenului violenței verbale și fizice în școlile din Timiș.

„Violența verbală este una dintre cele mai frecvente forme de comportament agresiv în școlile din Timiș, cu un total de 92 de cazuri raportate. De asemenea, violența fizică, cum ar fi lovirile sau împingerea, nu sunt neobișnuite. Aceste comportamente trebuie abordate cu seriozitate, iar în plus, avem copii cu tulburări de comportament care necesită un sprijin adecvat. Colaborarea între consilieri, cadre didactice și părinți este esențială pentru prevenirea și gestionarea violenței în școli”, a subliniat ea.

Cristina Adam, coordonator al echipelor din Organizația Salvați Copiii, a adus în discuție o tendință îngrijorătoare.

„Am observat o creștere semnificativă a fenomenului de bullying în școlile din România. În 2022, 8 din 10 copii se confruntau cu astfel de situații. Copiii preiau modele comportamentale din societate, iar violența este adesea tolerată de adulți. Este esențial ca toți, atât copiii, cât și adulții, să înțeleagă că avem responsabilitatea de a crea un mediu școlar sigur, iar ascultarea și sprijinul sunt cheia”, a afirmat Cristina.

Cristina Nicorici, asistent universitar la Facultatea de Drept și avocat la Baroul Timiș, a explicat care sunt aspectele legale ale bullyingului.

„Bullyingul poate implica nu doar măsuri școlare, ci și autoritățile legale. Comportamentele agresive care constituie infracțiuni, cum ar fi lovirea, pot atrage sancțiuni penale. În astfel de cazuri, poliția și procuratura sunt implicate, iar agresorul poate fi sancționat cu amendă penală sau chiar închisoare. Este important ca victimele să aibă curajul să denunțe aceste fapte și să solicite ajutorul autorităților, pentru ca astfel de comportamente să fie combătute eficient”, a adăugat ea.

Lectorul Cristian Cira, de la Facultatea de Matematică și Informatică, a vorbit despre violența digitală.

„Este foarte important să înțelegem diferența dintre violența în mediul fizic și cea în mediul digital. În cazul violenței digitale, există o diferență semnificativă între generațiile mai în vârstă și cele tinere, care sunt mult mai familiarizate cu tehnologia. Generațiile mai în vârstă nu au aceleași reflexe și nu pot observa cu ușurință comportamentele agresive din online. Este important să educăm copiii de la o vârstă fragedă despre cum să se protejeze în mediul digital, iar acest lucru presupune un proces educativ constant și eficient, similar cu cel de protejare împotriva virușilor, cum am învățat să ne spălăm pe mâini în timpul pandemiei.

Violența virtuală poate fi extrem de greu de observat de către adulți, deoarece aceștia nu sunt familiarizați cu mediul digital în care copiii petrec o mare parte din timp. Este necesar ca părinții și educatorii să fie mai implicați în viața digitală a copiilor și să învețe să recunoască semnele de bullying online. Copiii care trec prin astfel de experiențe pot avea efecte pe termen lung, iar educația și sprijinul social joacă un rol esențial în prevenirea acestora. Este crucial să avem un mediu care să sprijine atât victimele, cât și agresorii, pentru a preveni escaladarea violenței”, a spus Cira.

Iuliana Costea, lector la Facultatea de Sociologie și Psihologie, a subliniat impactul psihologic al violenței.

„Comportamentele violente pot avea efecte externe semnificative asupra celor implicați, dar aceste efecte nu sunt întotdeauna evidente imediat. Agresivitatea poate lăsa urme profunde asupra celor care o experimentează, iar consecințele pot apărea în comportamente precum retragerea socială sau izolare.

Fiecare agresor a fost, la un moment dat, o victimă a unor circumstanțe nefavorabile, iar frustrarea acumulată poate duce la manifestări agresive. Deși, unele persoane pot deveni agresori din cauza experiențelor traumatice din trecut, acest comportament nu justifică acțiunile lor”, a afirmat ea.

Iuliana Costea a mai adăugat că, deși comportamentele agresive pot începe devreme, educația și sprijinul din partea celor din jur sunt esențiale pentru prevenirea acestora. În final, ea a încurajat participanții la eveniment să analizeze comportamentele violente din jurul lor și să caute soluții prin educație și sprijin reciproc.

De asemenea, o elevă din clasa a X-a de la Colegiul Național Bănățean, care este și președinta Consiliului Județean al Elevilor Timiș, a adresat o întrebare referitoare la reacția elevilor la violență. Ea a evidențiat că mulți dintre aceștia nu reacționează atunci când sunt martorii unui act de violență. Specialiștii prezenți au subliniat că lipsa unui exercițiu constant și a unui cadru de sprijin poate explica această pasivitate.

De asemenea, s-a discutat despre importanța educației prin proiecte și consiliere personalizată, pentru a construi relații de încredere în rândul elevilor.

În încheierea dezbaterii, s-a evidențiat că violența și bullyingul sunt fenomene complexe care necesită o abordare sistemică, implicând nu doar elevii, ci și școala, familia și întreaga comunitate. Specialiștii au accentuat importanța creării unui mediu educațional bazat pe încredere și comunicare, care să sprijine atât victimele, cât și agresorii, pentru a preveni escaladarea violenței.

A fost pusă la dispoziția elevilor prezenți și o broșură online, care explică cum se manifestă violența în școli, dar și importanța consilierii într-o situație de bullying. Broșura poate fi accesată AICI.