Este vorba de un proiect româno-maghiar de cercetare arheologică sistematică a sitului arheologic „Igriş – mănăstirea cisterciană Egres”. Mănăstirea cisterciană Egres a fost fondată în anul 1179 şi ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei. Proiectul are ca obiectiv principal identificarea şi studierea edificiilor de cult şi a clădirilor care au compus complexul monastic medieval, în vederea reconstituirii trecutului acestei mănăstiri despre care sunt informaţii doar prin prisma unor izvoare documentare sau datorită unor lucrări de istoria artei despre fragmentele arhitecturale provenite din demolarea mănăstirii, care a avut loc în cursul secolelor XVIII şi XIX. Aceste fragmente arhitecturale demonstrează că abaţia cisterciană Egres a avut două etape constructive, una la sfârşitul secolului al XII-lea şi cea de-a doua în prima jumătate a secolului al XIII-lea.

Proiectul româno-maghiar de cercetări arheologice sistematice a sitului arheologic „Igriş – mănăstirea cisterciană Egres” este iniţiat de Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Universitatea Catolică „Péter Pázmány” din Budapesta. Mai participă la acest proiect Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Episcopul romano-catolic de Timișoara Martin Roos, prezent la fața locului, a apreciat eforturile arheologilor, la fel și reprezentanții CJ Timiș, vicepreședintele Traian Stancu, directorul Muzeului Național al Banatului Claudiu Ilaș spunând că aceste cercetări vor continua.

Un important deziderat al acestor cercetări va fi şi reperarea locului de îngropăciune a regelui Andrei al II-lea (1205-1235) şi a soţiei acestuia, Yolanda de Courtnay (decedată în 1233), despre a căror înhumare în incinta mănăstirii se ştie din sursele documentare.

Cercetările arheologice din 2016 au fost precedate de cercetări geofizice efectuate în toamna anului 2013, de o echipă mixtă, româno-maghiară, care a reunit arheologi din Muzeul Banatului Timişoara şi de la Universitatea Catolică „Péter Pázmány” din Budapesta, în urma cărora s-a detectat planul edificiului de cult şi al unor clădiri ale mănăstirii.

În campania arheologică din anul 2016 s-au efectuat cercetări în partea de sud-vest a transeptului bisericii şi s-a descoperit latura de sud a navei, latura de vest a transeptului, precum şi baza unui pilastru din colţul de sud-est al navei. De asemenea, s-a mai găsit o structură de cărămidă de formă dreptunghiulară, care este posibil să fi fost o criptă.

Au fost găsite schelete umane înhumate în biserică în cursul secolelor XIV-XV, precum şi o groapă situată tot în interiorul bisericii, în care au fost descoperite multe schelete umane, unele fragmentate, altele arse, amestecate cu fragmente ceramice, obiecte de metal, bucăţi de vitralii, fragmente arhitecturale din piatră, cărămizi, piese de pardoseală, oase de animale. Toate acestea indică o depunere cauzată de un eveniment violent; în acest moment arheologii presupun că este vorba despre o distrugere provocată de invazia mongolă din 1241, care a afectat şi mănăstirea Egres.

Cercetările arheologice au mai relevat faptul că înainte de construirea complexului mănăstiresc, în acest areal a fiinţat o aşezare din secolele XI-XII. Locuinţele aveau vetre şi cuptoare, iar fragmentele ceramice provin de la oale modelate la roata înceată şi de la căldări de lut. Fundaţiile zidurilor bisericii şi ale pilastrului au distrus parţial aceste locuinţe.

Echipa ştiinţifică din România

• dr. Daniela Tănase, arheolog – responsabil ştiinţific (Muzeul Naţional al Banatului)
• Zsuzsanna Kopeczny, arheolog (Muzeul Naţional al Banatului)
• dr. Andrei Măgureanu, arheolog (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti)
• Daniel Culic, arheolog (Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău)
• dr. Virgil Apostol, arhitect (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti)
• dr. Adrian Cristian Ardelean, geograf, specialist în geodezie (Muzeul Naţional al Banatului)

Echipa ştiinţifică din Ungaria

• dr. Balázs Major, arheolog, orientalist, istoric – coordonator ştiinţific (Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta)
• dr. András Végh, arheolog (Muzeul de Istorie Budapesta)
• dr. Zsolt Vágner, arheolog (Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta)
• dr. Attila Türk, arheolog (Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta)
• dr. Gábor Bertók, arheolog, expert GIS şi teledetecţie (Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta)
• Róbert Lóki, arheolog, expert în geodezie (Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta)