Timişoara a avut una dintre primele staţii de sortare din România, iar aceasta a influenţat în ultimii ani şi preţul serviciilor de salubrizare practicate de compania de specialitate Retim, spune Gheorghe Para, directorul general al societăţii. Aceasta pentru că se reuşeşte selectarea deşeurilor care au valoare energetică, mai precis 40% din totalul celor colectate de la firme şi persoane fizice, care ulterior sunt balotate şi trimise către fabricile româneşti de ciment, unde devin combustibil în cuptoarele de producere a acestui material de construcţii.

„Am fost printre primii care am construit o stație de sortare care ne permite să facem din deşeuri un combustibil cu valoare energetică. Retim colectează zilnic 500 de tone de deșeuri, din care 450 în Timișoara. Aceste deşeuri sunt balotate, cunoaşteţi acei baloţi in folie, şi sunt trimise către fabricile de ciment din România. Aici sunt combustibil pentru cuptoare. Problema fundamentală nu este colectarea, problema fundamentală, legată de poluare și protejarea mediului, este ce faci cu deșeurile după ce le-ai colectat. Această selectare ne-a permis să menţinem la acelaşi nivel preţul serviciului de salubritate. Noi am indexat anii trecuţi cu două – trei procente preţul serviciilor, iar acum nu a mai avut loc aşa ceva”, a declarat Para.

Şeful companiei de salubritate mai spune că problema managementului deşeurilor se leagă de mentalitatea omului, care trebuie să înţeleagă că gunoiul trebuie colectat selectiv.

„Noi nu suntem gestionari de deșeuri, ci gestionari de resurse. În concepția noastră, pentru a schimba mentalitatea omului trebuie să pornești de la copil ca să ajungi să fii în stare să controlezi generarea deșeurilor. ”, a mai declarat Gheorghe Para.

Conform acestuia, utilizarea deşeurilor pe plan local, la societatea de termoficare Colterm, tot sub formă de combustibil, ar putea reduce consumul de combustibil anual al acesteia cu 20%.

„Folosirea deşeurilor aici ar putea să reducă consumul anual al Colterm cu 20%. S-ar putea folosi în loc de combustibilul normal, de cărbune de exemplu, care produce şi probleme de mediu. Din păcate, acest lucru nu este posibil acum, pentru că stațiile care ar trebui să facă această prelucrare a deșeurilor nu sunt gata și nu se știe când, dar și dacă se va obține finanțare pentru ele. Este nevoie de o sumă destul de mare de bani”, a continuat şeful Retim.

Societatea a preluat de trei ani şi managementul noii gropi de gunoi de la Ghizela, dar aceasta nu presupune un cost suplimentar aplicat clienţilor finali. Conform lui Para, un procent de 40% din deşeurile selectate şi transformate în combustibil este unul bun, cel puţin pentru vremurile actuale şi situaţia din Timişoara.