În urmă cu două săptămâni, un cititor Tion ne-a sesizat că aplicația Alergotel, care trebuia să îi ajute pe bolnavii de alergii să treacă mai ușor de perioadele în care nivelurile alergenilor sunt crescute, nu este funcțională.
„Este un program în care s-au băgat o grămadă de bani și care acum este inutil. Am încercat sa conectez diverse persoane, instituții, pentru a face gratuit o altă aplicație care sa preia datele de la senzori, dar nu am primit niciun răspuns”, ne-a scris cititorul Tion.
Astfel, am început să investigăm ce se întâmplă cu aplicația, care a luat naștere ca urmare a unei colaborări între autoritățile județene, universități și parteneri privați. Desigur, inițial, aplicația era nefuncțională, întocmai cum ne-a transmis cititorul. Nu se puteau crea conturi, alertele nu apăreau, iar valorile afișate erau nule.

Cum a apărut ideea aplicației
De mai mulți ani, autoritățile județene, alături de universități și parteneri privați au prezentat publicului un sistem care ar fi trebuit să fie „unic în țară”, pentru monitorizarea aeroalergenilor și trimiterea de alerte către timișenii alergici prin intermediul aplicației Alergotel.
Alergotel trebuia să transmită în timp real utilizatorilor nivelul de alergeni și de particule în suspensie, cu ajutorul unei rețele de senzori, instalate în județul Timiș în cadrul unui proiect-pilot. Proiectul a fost finanțat cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, Universitatea Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara.
Proiectul era anunțat ca o premieră națională, iar autoritățile vorbeau chiar despre o posibilă integrare a sistemului cu platforma RO-Alert.
„Nu discutăm doar de ambrozie, care are cea mai devastatoare acțiune asupra sistemului imunitar, dar avem și tot felul de alte polenuri, praful din materiale de construcții, praful care rezultă din colectarea mecanizată a cerealelor. Acest sistem va depista inclusiv mutațiile pe care această plantă dăunătoare le poate avea”, afirma Alin Nica, în 2023, pe când deținea funcția de președinte al Consiliului Județean Timiș.
Sistemul trebuia să fie compus din trei senzori care să colecteze datele legate de alergeni, tipul, informații despre planta care îl generează, mărimea etc., pe o rază de 30 de km în jurul Timișoarei.
„Practic, vom putea să creăm un sistem de alarmare și prevenire pentru toți cetățenii situați în această rază, care să le fie util pentru a-și lua tratamentul sau a-și planifica concediile, astfel încât să fie cât mai puțin expuși la acest stimul care le creează suferință. […]
Ceea ce nu avem în momentul de față este chiar această informație: când sunt alergenii prezenți, în ce intervale, care e perioada de maxim, care e intensitatea prezenței acestor alergeni în atmosferă, iar Timișoara, mă bucur că din acest punct de vedere va fi din nou în avangarda orașelor din România, chiar primul, care va avea un astfel de sistem de alarmare și pe care dorim să îl scalăm, să îl multiplicăm la nivel național.
Dorim chiar să facem un parteneriat și să introducem inclusiv în RO-Alert, un parteneriat cu DSU, acele vârfuri de alergeni, așa cum există și în alte țări europene și dorim să extindem sistemul la întreg județul în anii următori. Și în același timp să fie baza pentru cercetări ulterioare”, mai spunea Alin Nica,în mai 2023, după lansarea proiectului.
Istoric
Documentele oficiale arată că, în decembrie 2021, Consiliul de Administrație al Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (care la acel moment funcțional sub denumirea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara) a aprobat un protocol de colaborare cu Consiliul Județean Timiș, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, Nokia Networks SRL și compania privată Frontier Penta SRL pentru un contract de cercetare cu tema „Proiect pilot ambrozie”.
Ulterior, în februarie 2023, Universitatea de Științe ale Vieții „Regele Mihai I” a încheiat un acord de parteneriat, pe doi ani, cu Nokia și Frontier Penta pentru monitorizarea, combaterea și tratamentul plantelor alergene, prin proiectul pilot „Monitorizare, combatere și tratament la plante alergene în vederea îmbunătățirii calității vieții pacienților alergici la bio-particule pentru o durată de 2 ani”.
În mai 2023, CJT anunța achiziția a trei senzori de înaltă sensibilitate, finanțată cu aproximativ 800.000 de lei prin Spitalul Județean. Acest buget se adăuga altor circa 600.000 de lei prevăzuți anterior pentru o stație de monitorizare a polenurilor, cu o componentă „smart”.
Declarațiile publice din acea perioadă promiteau alerte pentru populație și o interfață accesibilă fie prin aplicație, fie pe web. În februarie 2024, autoritățile transmiteau că aplicația Alergotel va fi disponibilă din martie același an, cu date transmise în timp real de rețeaua de senzori.
În lista actorilor implicați, pe lângă instituțiile publice și universități, figurează și compania Frontier Penta SRL, dezvoltatorul aplicației Alergotel. Firma, înregistrată ca fiind din Brașov, este administrată de timișoreanul Cătălin Chițu, care, conform informațiilor publice disponibile, este absolvent al unuia dintre coordonatorii academici ai proiectului, și anume al Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, acesta fiind și doctorand în perioada implementării proiectului.
Alergotel în 2025
Încercând să aflăm de ce aplicația nu este funcțională în prezent, reprezentanții Consiliul Județean Timiș ne-au explicat că platforma este gestionată de Spitalul Județean și UMF.
„Platforma Alergotel este gestionată de partenerii noștri, Spitalul Județean «Pius Brînzeu» și Universitatea de Medicină și Farmacie «Victor Babeș» din Timișoara, aceștia asigurând funcționarea tehnică și conținutul aplicației. Reprezentanții uneia dintre cele două instituții vă pot oferi, cu siguranță, răspunsul solicitat”, au spus cei de la CJT.
La rândul lor, aceste instituții ne-au direcționat către medicul alergolog Carmen Panaitescu-Bunu, președinte al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, implicată în proiect.
„Nu funcționează pentru că s-a schimbat ceva în modul de operare al sistemului și trebuie refăcută configurația de către un specialist în IT. Noi nu avem fonduri pentru această operațiune așa ca am căutat o sursă de finanțare. Sperăm să găsim. Am sperat ca autoritățile locale să ne ajute”, a spus, pe scurt, dr. Carmen Panaitescu-Bunu.
Până la momentul redactării acestui material, nu am primit răspunsurile complete la întrebările transmise legate de termenul estimativ de remediere al aplicației, ce a fost schimbat la modul de operare al platformei, motivul pentru care această schimbare a fost necesară și dacă ar mai exista o posibilă finanțare de la CJT, luând în considerare implicarea lor inițială în proiect.
Importanța proiectului nu este doar tehnică, ci și medicală. La momentul lansării proiectului, tocmai dr. Carmen Panaitescu-Bunu sublinia că miza reală a proiectului este reducerea semnificativă a numărului de crize și al complicațiilor respiratorii în rândul timișenilor.
„Acest sistem este util pentru că în orice lucru trebuie să știi dușmanul. Dușmanul, pentru cei alergici, este alergenul din aer, în situația noastră. Acești alergeni există în mod spontan în aer, este vorba la începutul primăverii de polenul diverșilor arbori. Încet-încet va începe polenul de graminee, care în mai-iunie face la fel de mulți pacienți să sufere, iar în august-septembrie începe polenul de ambrozie despre care acum 15 ani nu se știa nimic. Peste toate acestea sunt diversele tipuri de mucegaiuri care și ele sunt extrem de impactante asupra calității vieții și pot duce la astm. Deci de la rinită alergică se merge la astm, la crize pe care nu și le poate explica pacientul.
Pentru pacient este important să știe la ce se expune în momentul în care începe să crească alergenul la care se știe sensibilizat pentru că va începe să se trateze înainte de a fi foarte afectat, de asemenea, pentru cei care nu sunt alergici – să fie avizați de maximum de prezență a diverselor aero-alergene, ca să se ferească pentru că există riscul ca în ani să dezvolte alergie, iar pentru noi ca medici este important să știm care alergen este cauza simptomelor unui pacient care este în fața noastră”, spunea, tot în momentul lansării proiectului, dr. Panaitescu-Bunu.
Alergotel, dintr-odată funcțională
Partea bună este că după toate aceste solicitări, aplicația pare să fie din nou, cât de cât funcțională. În momentul publicării acestei știri, în 25 august 2025, aplicația Alergotel nu este disponibilă în limba română, doar în engleză, însă acum arată datele preluate de senzori. De asemenea, crearea unui cont deși este greoaie, este posibilă.
Rămâne să urmărim cum se va dezvolta și schimba aceasta de-a lungul timpului… dacă se va dezvolta și schimba. Și totuși, cum rămâne cu locuitorii Timișoarei care vor să folosească aplicația și nu știu engleză?
Trimite articolul
X“Este un program în care s-au băgat o grămadă de bani și care acum este inutil.” – vai, ce surpriza!
Pai nu e clar? E războiul hybrid, atac cibernetic de la hackerii ruși. Le place la nebunie să își bată joc de persoanele alergice. De aia trebuie să băgăm milioanele alea de euro cât mai rapid în sistemul de ticketing, că vin rusii și ne ciordesc validarile legitimației stpt. Sperăm ca fiecare validator să includă pachet cu murături antidrona in caz de urgență.
Cât despre alergotel cred ca s-a luat înțeleapta tactică a parjolirii terenurilor… dacă ne invadează rusii necunoscători de engleză, e clar că ambrozia le va veni de hac.