Alfred Simonis a devenit, oficial, președintele Consiliului Județean Timiș pe 4 noiembrie 2024. La un an „și ceva” de atunci, social-democratul și-a prezentat realizările. Pe scurt, el se laudă că Timișul a fost, în ultimul an, județul cu cele mai multe proiecte.

„Județul Timiș, în acest an, a avut cea mai mare dinamică de după 1990. A fost județul cu cele mai multe proiecte, inițiative, idei plecate în doar 12 luni, în condițiile în care știți că în administrația românească lucrurile funcționează mai greu, cu proiecte blocate «pe aici, pe acolo». Am avut de lucrat extrem de mult pentru a debloca aceste proiecte.

Am avut un județ în care există nevoia de investiții substanțiale. Există nevoia de a implementa proiecte pe toate tipurile de infrastructură. Am avut extrem, extrem de multe proiecte și inițiative pe care le-am gândit împreună cu colegii mei și pe care și-au pus amprenta și colegii din aparatul tehnic”, a declarat Simonis.

Proiectele cu care s-a lăudat Simonis

Simonis și-a început prezentarea amintind de noua organigramă a CJT, cea care a făcut ca Timișul să fie „județul cu cea mai amplă restructurare din Romania”, fiind disponibilizate în jur de 550 de persoane și desființate, pe lângă, alte „400-500” de posturi vacante. A urmat o împărțire pe categorii a proiectelor aflate în diferite stadii:

• Investiții în sănătate: Spitalul de Mari Arși (care va fi finalizat anul viitor), Institutul Oncologic (cel mai mare spital care se construiește în afara Bucureștiului), Clinica de Psihiatrie – care va fi mutată în fostul „Castel” din Moșnița – , centrul recuperare de la Lovrin (execuția, în prezent, la 15%), și centrul de adicții pentru minori de la Ciacova (care ar trebui să fie gata prin 2027). Pe același palier, dar ca „investiții de viitor”, ar fi dotarea Spitalului de Copii din Timișoara, noul Spital Municipal din Lugoj, un „spital regional” – de fapt extinderea Spitalului Județean – și înființarea unui consorțiu al spitalelor din Timișoara;
• Investiții în infrastructura rutieră: aici, Alfred Simonis a amintit de peste 25 de investiții în diferite stadii și de diferite grade de importanță, realizate sau nu de Consiliul Județean Timiș – de la noua descărcare de pe A1 de la Sânandrei, la sensurile giratorii de pe drumul spre Giroc până la așa-zisa „Radială Vest”, drumul expres care, împreună cu autostrăzile A1 și A9, ar urma să reprezinte o a „treia centură” a Timișoarei, una în regim de mare viteză;

• Investiții în sport: înființarea Asociației Știința Politehnica Timișoara – în care sunt implicate și Universitatea Politehnică și Primăria Timișoara –, sprijinul pentru academia Politehnicii Timișoara (care ar putea avea o bază de 18 hectare la Sânandrei), Stadionul „Dan Păltinișanu” (la a cărui construcție CJT va contribui cu 25%), cofinanțare în proporție de 20 de milioane de lei pentru Arena „Eroii Timișoarei” (stadionul „Lego” construit de primărie), Centrul Sportiv Timiș 4 All de la Giroc, cofinanțarea lucrărilor de la „polivalenta mică” și terenul pe care îl va amenaja pentru juniorii Politehnicii Timișoara pe Liviu Rebreanu – unde recent a primit de la primărie terenul;
• Investiții în cultură și educație: Biblioteca Județeană Timiș, proiectul Bauhaus Giroc, expozițiile Caravaggio și Pompeii (care va începe la finalul lunii), susținerea unor festivaluri (JazzX, Forza Zu, Codru, Banaton și concertele de la Bastion);
• Investiții în patrimoniu: Castelul Huniade (lucrările propriu-zise au început în această toamnă), proiectul pentru modernizarea Bastionului Theresia, Conacul Mocioni, Conacul Petala din Clopodia și Mausoleu Bobda;
• Turism: facilitarea companiilor AnimaWings și Turkish Airlines să lanseze noi rute aeriene de la Aeroportul Internațional Timișoara, preluarea unor drumuri în zona Fârdea-Surduc, proiectul de „regiune gastronomiă”, implicarea în proiectul „Transluncani” împreună cu județene Caraș-Severin și Hunedoara;
• Altele: celula 3 a deponeului de la Ghizela, preluare depozitului prin firma Eco Serv Timiș, introducerea gazului în 22 de localități din estul județului, diferite parteneriate cu primăriile, primii pași pentru un adăpost de animale, proiectul de 500 de kilometri de piste de biciclete (rămas însă fără finanțare), reabilitarea școlii din Lovrin, modernizarea taberelor școlare și revitalizare Muzeului Satului Bănățean.

„E foarte important în România să ai pe cine să suni atunci când ești blocat”

Pentru că, de-a lungul prezentării, Simonis a folosit mai multe superlative, acesta a fost întrebat care este secretul din spatele acestor „minuni”.

„Ritmul de lucru la nivelul județului Timiș s-a schimbat și au rămas colegii care au putut să țină ritmul cu noi. Nu toți au reușit. Pe de altă parte, administrația românească e extrem de complexă și are foarte multe blocaje. Am avut avantajul să știu de deblocarea acestor blocaje, acest mecanism să îl învăț din pozițiile anterioare ocupării funcției de președintele Consiliului Județean Timiș, la Parlament și pe unde am mai fost.

E foarte important în România să ai pe cine să suni atunci când ești blocat. Am acest avantaj că orice telefon am nevoie, pun mâna pe telefon, sun și deblochez o situație. În interesul județului Timiș! Nu toți știu să fac asta, nu toți pot și nu toți vor să fac asta!”, a răspuns Simonis.

Vă amintim, Simonis a câștigat alegerile locale pentru președinția Consiliului Județean Timiș în vara anului trecut, după ce l-a bătut cu câteva procente pe predecesorul său Alin Nica. Social-democratul, însă, a fost nevoit să aștepte până pe 4 noiembrie 2024 pentru a prelua mandatul.