Alergia la pește rămâne una dintre cele mai persistente alergii alimentare

Potrivit informațiilor prezentate de Asociația Română de Educație în Alergii, spre deosebire de alergia la lapte sau ou, alergia la pește are tendința de a persista pe termen lung.

Studiile arată că doar aproximativ unul din cinci sau șase copii depășește această alergie în primii ani după diagnostic, ceea ce înseamnă pentru multe familii evitarea strictă a alimentelor, verificarea constantă a ingredientelor și existența permanentă a unui plan de urgență.

Cercetarea, realizată de o echipă din Hong Kong, este descrisă drept primul studiu clinic randomizat, dublu-orb și controlat placebo care a analizat imunoterapia orală cu cod la copii cu vârste între 2 și 10 ani.

În cadrul studiului au fost incluși 70 de copii cu alergie confirmată la cod, monitorizați timp de un an. Participanții au primit zilnic o doză controlată de proteină de cod sau placebo, iar la final au fost supuși unor teste de provocare alimentară efectuate în condiții medicale controlate.

Aproape jumătate dintre copiii tratați au tolerat cantități mai mari de pește

Rezultatele arată că aproape jumătate, mai exact 43%, dintre copiii care au urmat imunoterapia au reușit să tolereze o porție întreagă de pește după 52 de săptămâni de tratament. De asemenea, aproximativ 69% dintre copiii din grupul activ și-au crescut de cel puțin zece ori pragul de reacție alergică față de momentul inițial.

Specialiștii explică însă că imunoterapia nu a dus la „vindecarea” alergiei. Creșterea pragului de toleranță a oferit în principal o protecție mai bună în cazul expunerilor accidentale, iar efectele au părut să depindă de continuarea consumului regulat de pește.

Studiul a evidențiat și modificări imunologice măsurabile. Cercetătorii au observat scăderea nivelului de anticorpi IgE specifici pentru cod, asociați reacțiilor alergice, precum și creșterea anticorpilor IgG4, considerați protectori.

În plus, au existat indicii privind o posibilă reacție încrucișată și pentru alte specii de pește, însă autorii subliniază că studiul nu a demonstrat că acești copii pot consuma în siguranță alte tipuri de pește precum somonul sau tonul.

Toleranța obținută poate dispărea după oprirea tratamentului

În ceea ce privește siguranța, majoritatea reacțiilor adverse raportate în timpul imunoterapiei au fost ușoare, în special manifestări cutanate sau digestive. Totuși, un număr redus de participanți a necesitat administrare de adrenalină, motiv pentru care specialiștii atrag atenția că tratamentul a fost realizat exclusiv într-un centru medical specializat, cu monitorizare strictă și protocoale clare de administrare.

Datele privind efectele pe termen lung rămân limitate. La opt săptămâni după întreruperea completă a tratamentului și a consumului de pește, doar 23% dintre copiii din grupul activ au menținut toleranța obținută. Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că protecția oferită de imunoterapie depinde, în majoritatea cazurilor, de continuarea expunerii regulate.

Reprezentanții Asociației Române de Educație în Alergii subliniază că studiul reprezintă „o veste bună pentru cercetare”, dar nu o recomandare pentru încercarea imunoterapiei acasă sau în afara unor centre specializate.

În prezent, nu există protocoale standardizate disponibile pe scară largă pentru practica medicală curentă, iar eficiența pe termen lung fără consum continuu de pește rămâne neclară.

„Mesajul important este acesta: imunoterapia nu a însemnat vindecare. Pentru majoritatea copiilor, protecția pare să depindă de continuarea expunerii regulate, iar tratamentul a fost realizat doar în condiții strict controlate, într-un centru specializat. Cu alte cuvinte: este o veste bună pentru cercetare, nu o recomandare de încercat acasă”, transmit reprezentanții asociației.