Scarlatina este provocată de infecția cu streptococul beta-hemolitic de grup A. Debutul bolii este unul brusc, cu febră mare, deseori peste 39°C, care e însoțită de frisoane, dureri de cap, de umeri, dureri abdominale și chiar vărsături, mai pronunțate la copii.

„Un simptom caracteristic este limba cu depozite albicioase, care se desprind ușor, fiind comparată cu o «limbă de porțelan». Ulterior, apare descuamarea până la «limbă zmeurie», iar apoi epitalizarea, revenind la normal în aproximativ 14 zile.

Erupția cutanată, ce debutează în primele 1-2 zile, este localizată inițial în zona toracică și se răspândește rapid pe trunchi și extremități, având un aspect roșu și aspru la atingere, mai evident în plicile de flexiune. Erupția dispare în 4-5 zile, urmând descuamarea, mai pronunțată la nivelul palmelor și cel plantar. Aceasta poate fi însoțită de senzație de mâncărime și, uneori, se exfoliază ca după o arsură solară”, spune medicul rezitent Ioana Luput de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

Infecția cu streptococul responsabil de scarlatină se transmite prin aer, prin picăturile respiratorii sau prin obiecte contaminate. Infecția este depistabilă printr-un exsudat faringian însă sunt folosite și teste rapide, pentru confirmarea și ghidarea tratamentului.

„Tratamentul implică administrarea de antibiotic pentru eliminarea infecției și prevenirea complicațiilor. Este important să se urmeze întregul curs de antibiotice pentru a preveni recurența infecției sau rezistența bacteriană. Tratamentul simptomatic poate include analgezice și antipiretice pentru a reduce febra și disconfortul.

Complicațiile pot apărea în unele cazuri, mai ales dacă infecția nu este tratată corespunzător sau dacă apare o rezistență la antibiotice. Acestea pot include febra reumatică, care afectează inima, articulațiile, pielea și creierul, sau glomerulonefrita, o boală care afectează rinichii”, mai precizează medicul rezident Ioana Luput.

Pentru a preveni infecția cu streptococul beta-hemolitic de grupa A, care cauzează scarlatina, este recomandată o igienă rigurioasă a mâinilor și, pe cât posibil, evitarea contactului cu persoanele bolnave. Persoanele infectate trebuie să stea acasă, pentru a preveni răspândirea scarlatinei. Odată ce a fost parcursă boala, medicii spun că se dezvoltă „imunitate durabilă, pentru toată viața”, adică sunt șanse mici ca persoana să mai dezvolte o dată scarlatină.

Deși nu există un vaccin de prevenire a scarlatinei, diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat, combinate cu măsurile preventive, pot reduce semnificativ impactul acestei afecțiuni, mai precizează specialiștii de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.